Potrivit politologului Serghei Karaganov, unul dintre veteranii ruși în securitate, Germania, România și Polonia sunt primele țări europene pe care Rusia le-ar putea ataca în 2027. Într-un interviu recent, Karaganov a susținut că Rusia ia în calcul atacuri mult mai dure atât asupra Ucrainei, dar și asupra unor țări europene.
„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a declarat politologul rus despre planurile Moscovei pentru continuarea războiului.
„Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil () pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”, a precizat Karaganov, întrebat dacă se referă la atacuri asupra Europei.
Strategul rus a indicat Germania, România și Polonia ca fiind primele țări vizate de Rusia, în cazul României, invocând livrările de arme către Ucraina. „În primul rând, Germania, România pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a afirmat Karaganov.
Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă „Sper () să urcăm brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu numai adversarilor noștri din Ucraina, ci și unui număr de țări europene”, a declarat politologul rus, susținând că Rusia riscă să se epuizeze dacă războiul continuă. „Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. () Trebuie să acționăm decisiv”, a spus acesta.
Germania, acuzată că revine la „vechile ambiții” Potrivit lui Karaganov, Germania ar reprezenta principala amenințare din Europa. „Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani principala sursă a răului în Europa”, susține strategul rus, extinzându-și acuzațiile la adresa întregului continent, din care spune că Rusia nu face parte.
„Nu consider Rusia parte a Europei”, a precizat Karaganov, recunoscând însă că „multe dintre rădăcinile spirituale și culturale” ale rușilor sunt în Europa. „Trebuia să folosim potențialul nuclear încă de la început” Karaganov susține că Moscova a greșit pentru că nu a recurs la amenințarea nucleară încă de la începutul războiului. „Rusia a făcut multe greșeli.
Una dintre principalele greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”, a afirmat strategul rus. Potrivit acestuia, Rusia ar fi trebuit să meargă mai departe cu exerciții și teste nucleare, ca parte a escaladării.
„Trebuia să organizăm exerciții și teste nucleare. Acum, inclusiv după apelurile mele, am început să furnizăm arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru multe alte mijloace de lansare. Acestea sunt trepte ale escaladării.
Să sperăm că mesajul va fi înțeles înainte să fim nevoiți să folosim armele propriu-zise”. Politologul nu exclude însă folosirea efectivă a armelor nucleare, pe care o descrie drept un „păcat uriaș”, considerând-o justificată dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. „Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș.
Dar să nu le folosim și să permitem prăbușirea țării noastre, permițând în cele din urmă un război termonuclear global, este un păcat de moarte”, a declarat Karaganov. „Ar fi trebuit să atacăm” centrele de decizie de la Kiev Karaganov a criticat Moscova și pentru că nu a atacat „centrele de decizie” de la Kiev, printre care administrația prezidențială și Rada Supremă. „A fost o greșeală.
Ar fi trebuit să atacăm”, a spus el, adăugând că războiul „nu s-a purtat suficient de hotărât, ceea ce a dus la pierderi inutile” atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană. Racheta Oreșnik și scenariul nuclear Karaganov susține că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, deși admite că un asemenea atac ar ucide milioane de oameni. „Firește, de Oreșnik se tem dacă este echipat cu un focos nuclear.
Este o armă teribilă, eficientă, și trebuie să fim pregătiți să o folosim. Dar am prefera să nu fie folosită pentru că milioane de oameni, inclusiv copii și nevinovați, ar muri”. Politologul rus nu a exclus folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei, susținând în același timp că un asemenea atac ar trebui evitat deoarece acolo „trăiesc oameni înrudiți și apropiați de ruși”.
„Dar s-ar putea ajunge și la asta”, a avertizat Karaganov. „Odesa ar trebui să fie a Rusiei” Regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, iar restul țării ar urma să rămână o zonă-tampon neutră, în viziunea politologului rus. Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, răspunsul său a fost afirmativ.
„Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc. În plus, este folosit pentru transportarea armelor”.
În schimb, în privința Kievului, Karaganov a spus că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar presupune pierderea unui număr mare de vieți. „Nu cred că trebuie să recucerim Kievul, mai ales dacă asta înseamnă pierderea atâtor vieți. Iubesc Kievul () am atât de multe amintiri frumoase din Ucraina, dar Doamne ferește să ne unim cu Ucraina de astăzi”.
SUA, acuzate că au provocat războiul din Ucraina Războiul din Ucraina ar fi fost provocat deliberat de Statele Unite pentru a slăbi Rusia, înainte ca Washingtonul să-și îndrepte atenția spre China, susține Karaganov. Potrivit acestuia, „Occidentul sau, mai exact, Statele Unite ale Americii au provocat în mod deliberat acest război ani întregi, pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică sau pentru a o slăbi și apoi pentru a-și îndrepta atenția spre China”. Karaganov afirmase anterior că Washingtonului îi este profitabil să vândă arme Europei, care să le furnizeze apoi Ucrainei, slăbind astfel atât Rusia, cât și Europa.
În ceea ce privește pacea, politologul rus a mai spus că speră ca liderul rus „să nu aibă încredere în Trump”, calificând așa-numitul „spirit de la Anchorage” drept „o capcană”. Cine este Serghei Karaganov Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia în domeniul securității și politicii externe. A fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse, iar în acest moment activează în structuri consultative de pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei.
Politologul rus este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Karaganov se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei, pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Amenințările sale la adresa statelor europene nu sunt noi.
În 2023, Karaganov susținea că Rusia ar putea ajunge să „recurgă la folosirea câtorva arme nucleare împotriva mai multor țări europene” implicate în sprijinirea Ucrainei. De asemenea, în ianuarie 2026, politologul rus afirma că, într-un anumit scenariu, Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”. Câteva luni mai târziu, în mai 2026, Karaganov propunea atacarea mai întâi cu arme convenționale a unor obiective „simbolice sau logistice” de pe teritoriul european, urmată de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda.
Interviul a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, de asemenea, sub sancțiunile Uniunii Europene.