Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cip cartea de identitate electronică: ce rol are și ce date stochează Cartea electronică de identitate (CEI), documentul care înlocuiește treptat vechiul buletin din 1997, a stârnit numeroase controverse din cauza cipului electronic integrat. Autoritățile susțin că acesta crește securitatea documentului și previne falsificarea, în timp ce o parte a populației a exprimat temeri legate de confidențialitate și de posibila urmărire prin satelit.
Cartea electronică de identitate (CEI) a devenit, treptat, principalul document de identitate emis românilor care își schimbă buletinul, pe măsură ce vechile cărți de identitate, aflate în circulație din 1997, ies din uz. Diferența esențială față de documentul clasic este cipul electronic integrat, un element care a generat atât explicații tehnice din partea autorităților, cât și reacții publice contradictorii. Cipul este componenta care transformă CEI dintr-un simplu document tipărit într-un instrument de identificare digitală.
El permite autentificarea titularului în sistemele informatice ale instituțiilor publice și ale unor entități private, precum și aplicarea unei semnături electronice avansate, cu aceeași valoare juridică precum semnătura olografă. La cererea și pe costul titularului, pe cip pot fi înscrise și certificate pentru semnătură electronică calificată, valabile atât în România, cât și în restul Uniunii Europene. Pe lângă funcțiile digitale, cipul are și un rol de securitate fizică a documentului: datele stocate pe el sunt greu de falsificat sau copiat, ceea ce aliniază CEI la standardele aplicate deja pașapoartelor biometrice.
Documentul poate fi folosit ca act de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen, dar și în state terțe precum Turcia sau Republica Moldova. Din punct de vedere tehnic, cipul integrat în CEI este un mediu electronic de stocare fără baterie proprie, certificat la de securitate EAL 6+. El respectă standardele internaționale ISO/IEC 7816, ISO/IEC 14443 și ICAO 9303, aceleași folosite pentru documentele electronice de călătorie la nivel mondial.
Cipul stochează, pe lângă datele personale de bază (nume, prenume, CNP, sex, cetățenie, data nașterii), și elemente biometrice: imaginea facială a titularului și amprentele a două degete. Amprentele sunt șterse definitiv din bazele de date ale autorităților imediat după tipărirea documentului, printr-o procedură similară celei aplicate la pașapoartele electronice. Accesul la informațiile stocate pe cip se face exclusiv cu echipamente speciale de citire, iar dispozitivul funcționează doar atunci când este activat printr-un câmp electromagnetic generat de cititor — nu emite semnal în mod continuu și nu poate transmite date de unul singur.
Introducerea cipului a fost însoțită, încă de la primele dezbateri publice organizate de Ministerul Afacerilor Interne, de reacții critice. O parte dintre participanții la aceste discuții au invocat temerea că documentul ar putea conține un dispozitiv de localizare prin satelit, capabil să urmărească permanent titularul. Reprezentanții autorităților au respins această ipoteză.
„Cipul trebuie conectat la o sursă de energie, cipul pe care urmează să îl introducem nu are, cartea de identitate nu este prevăzută cu baterie”, a declarat Cătălin Giulescu, director al Direcției pentru Evidența Persoanelor, potrivit Digi24. O altă categorie de obiecții a venit din zona religioasă, unii cetățeni asociind cipul cu simbolistica apocaliptică și cu temeri legate de mântuire. Biserica Ortodoxă Română a intervenit public pe acest subiect.
„Anumite reacții negative motivate religios referitoare la noile cărți de identitate [… ] sunt provocate probabil de neînțelegerea deplină a conținutului acestui proiect, dar și de temeri excesive și nejustificate din punct de vedere teologic”, a declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, potrivit RFI.