Germania analizează un pachet de măsuri care ar face munca mai flexibilă pentru angajatori și intrarea pe piața muncii mai grea pentru străini: o zi de lucru de până la 12 ore, înjumătățirea cotei de permise pentru Balcanii de Vest și teste de limbă germană mai dure. Informațiile, publicate luni, 26 octombrie 2026, de Blick, vin pe fondul unui deficit de specialiști care frânează deja marile proiecte de infrastructură.
Acum, legea germană limitează în mod obișnuit ziua de muncă la opt ore, cu extindere temporară la zece, doar dacă orele în plus sunt compensate cu repaus. Schema discutată ar calcula timpul de lucru la nivel de săptămână: în perioadele aglomerate, turele ar putea ajunge la 12 ore, iar angajatul ar primi în schimb zile libere sau ture mai scurte. Mediul de afaceri susține ideea, invocând competitivitatea industriei. Sindicatele o resping categoric, pe motiv că suprasolicitarea afectează sănătatea și echilibrul dintre carieră și familie. Ele mai atrag atenția că orele comasate într-o singură tură nu aduc automat un venit mai mare la finalul lunii.
A doua direcție vizează migrația de muncă. Începând cu ianuarie 2027, cota anuală din „Regula pentru Balcanii de Vest”, o cale simplificată de angajare folosită inclusiv de cetățeni din Serbia, ar urma să scadă de la 50.000 la 25.000 de permise pe an. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă se opune ferm: gestionează dosarele a peste 546.000 de lucrători din regiune activi în Germania, iar mai mult de jumătate dintre ei ocupă posturi calificate. Oficialii agenției avertizează că restrângerea accesului la forță de muncă externă ar putea paraliza sectoare deja fragile, precum transporturile, logistica, hotelurile și construcțiile.
Contradicția dintre cele două planuri se vede în cifre. Germania a alocat peste 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii, dar, potrivit Institutului Economiei Germane, proiectele se lovesc de un deficit de circa 148.000 de specialiști. Cele mai mari lipsuri sunt la electricieni, mecanici și instalatori de sisteme termice și de climatizare. Cu alte cuvinte, Berlinul încearcă să obțină mai multă muncă de la forța de muncă existentă și, în același timp, să limiteze sosirile din afară, deși economia are nevoie de ambele.
A treia modificare intră în vigoare din noiembrie și privește integrarea imigranților, prin înăsprirea examenului de limbă germană pentru imigranți (DTZ). Textul sursă se întrerupe înainte de detaliile despre noile cerințe, așa că nu se poate spune încă exact cât de mult se schimbă testul.
Sursă text și foto: Alba Press — articolul original