Tinerii care au crescut cu telefonul în mână încep să se întoarcă împotriva lui. Tot mai mulți membri ai Generației Z își reduc timpul petrecut online, își șterg aplicațiile de socializare sau renunță complet la ele. Cercetătoarea australiană Jo Orlando, specializată în bunăstare digitală, spune că este un fenomen nou: pentru prima dată, o generație întreagă care și-a trăit adolescența pe ecrane se uită înapoi și socotește ce a pierdut.
Oliver Breadmore, un tânăr de 25 de ani din Brisbane, a avut prima aplicație de socializare la 13 ani. Zece ani mai târziu s-a uitat la statisticile de utilizare ale telefonului și a găsit o cifră care l-a pus pe gânduri: șase ore pe zi. S-a întrebat ce face, de fapt, atâtea ore pe telefon. Descoperirea i-a lăsat un gust amar, un amestec de nemulțumire și rușine. Primele încercări de a renunța au eșuat. A șters aplicațiile și le-a instalat la loc de mai multe ori. Acum spune că nu a mai intrat pe rețelele sociale de aproximativ jumătate de an și că nu îi e dor de ele: ce câștiga urmărindu-și prietenii online nu compensa starea în care rămânea după ore întregi de clipuri scurte.
Orlando explică de ce reacția vine tocmai acum. Cei care au în prezent 20 și ceva de ani au intrat pe rețelele sociale la începutul adolescenței, adică în anii în care se formează felul în care vezi lumea. Potrivit cercetătoarei, acești tineri sunt conștienți că mediul online le-ar fi putut deforma percepția despre ce contează cu adevărat și simt că, trăind de mici în spațiul digital, și-au pierdut intimitatea. Nu vorbim despre teama abstractă a părinților. Sunt oameni care au trăit experimentul pe propria piele și acum își fac singuri bilanțul.
Datele confirmă ce spun ei. Un studiu publicat în iunie 2026 de Murdoch Children’s Research Institute arată că adolescenții australieni între 12 și 18 ani care petreceau aproximativ două ore pe zi pe rețelele sociale aveau un risc mai mare de simptome depresive severe și o stare generală de bine mai slabă. În Marea Britanie, o cercetare Deloitte publicată anul trecut a arătat că 29% dintre tinerii din Generația Z au șters cel puțin o aplicație de socializare în ultimele 12 luni. Principalele motive au fost timpul pierdut și efectele asupra sănătății mintale. Jumătate dintre cei care și-au schimbat obiceiurile au ales o soluție mai simplă: și-au dezactivat notificările.
Orlando atrage însă atenția că problema nu e telefonul ca obiect. Problema e felul în care sunt construite aplicațiile. Ele includ numeroase mecanisme gândite să creeze dependență, iar de aici vin orele pierdute pe ecran. Asta explică de ce voința nu ajunge de multe ori, iar povestea lui Breadmore, cu toate reinstalările ei, o arată clar. Explică și de ce discuția publică se mută tot mai mult de la responsabilitatea individuală la cea a platformelor. Australia a mers deja pe acest drum: de la sfârșitul lui 2025 a interzis conturile de socializare pentru copiii sub 16 ani.
Ironia e că rețelele sociale au ajuns ele însele una dintre principalele surse de sfaturi pentru cei care vor să scape de ele. Rămâne de văzut dacă mișcarea tinerilor care se deconectează va schimba ceva în modelul de afaceri al marilor platforme. Acest model depinde exact de timpul pe care utilizatorii încearcă acum să și-l recupereze.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original