Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Gazele naturale s-au scumpit cu 120% în Europa / Prețurile ar putea crește din nou Gazele naturale s-au scumpit cu 120% în Europa / Prețurile ar putea crește din nou 20 aug. 2026 Rareș Constantin • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Dreamstime Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu 120% în 2026, iar nivelul scăzut al stocurilor și riscurile privind aprovizionarea lasă Europa vulnerabilă în fața unei ierni costisitoare, transmite MEDIAFAX . Europa se află în mijlocul unui nou val de căldură.
Acesta este unul dintre motivele pentru care iarna care urmează se conturează ca una scumpă, potrivit EuroNews. Temperaturile record cresc cererea de electricitate, în timp ce seceta și canicula reduc producția hidroenergetică și nucleară. Astfel, centralele pe gaze sunt nevoite să acopere o parte din deficit, exact în perioada în care Europa ar trebui să introducă mai mult gaz în depozitele de stocare.
Presiunea se reflectă deja în prețurile angro ale gazelor. Contractele futures Dutch TTF, principalul reper european pentru prețul gazelor, au crescut cu aproximativ 120% de la începutul lui 2026, ajungând la circa 63,7 euro/MWh pe 18 august. Prețurile gazelor sunt încă mult sub maximul de 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată de invazia Rusiei în Ucraina.
Însă Europa intră în iarnă cu rezerve diminuate și cu puțin spațiu de manevră în cazul unui nou șoc de aprovizionare. Cea mai mare necunoscută este acum vremea, un factor care nu poate fi controlat. Creșterea prețurilor s-a accelerat exact în momentul nepotrivit.
În mod normal, Europa își reface stocurile de gaze pe timpul verii, înainte ca gospodăriile să înceapă să consume rezervele pentru încălzire. Anul acesta, procesul de refacere a stocurilor s-a suprapus cu o serie de perturbări. Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit opririle unor zăcăminte de gaze, iar seceta a redus producția de energie hidro și nucleară.
Centralele pe gaze au acoperit o parte din deficit pe măsură ce cererea de electricitate a crescut în timpul valului de căldură, sporind cererea pentru același combustibil de care Europa are nevoie pentru a-și reface stocurile înainte de iarnă. Rezultatul este o piață cu o marjă de manevră redusă. Europa și-a redus consumul de gaze cu aproximativ 15%-20% față de 2021.
Industria a redus utilizarea gazelor, energiile regenerabile s-au extins, iar pompele de căldură au înlocuit o parte din sistemele de încălzire pe gaze. Și oferta globală de GNL a crescut. Europa dispune de mai multe terminale de import și poate atrage încărcături atunci când prețurile cresc.
Astfel, o penurie fizică propriu-zisă este mult mai puțin probabilă decât în timpul crizei din 2021-2022. Însă reducerea consumului nu elimină principala vulnerabilitate a Europei. Potrivit Oxford Economics, relația dintre temperatură și cererea de gaze rămâne aproape perfectă.
Iarna trecută, când temperaturile au scăzut temporar sub media pe termen lung, economiile de gaze ale Europei față de nivelurile de dinainte de 2021 s-au redus la doar 5%-10%. Europa și-a redus necesarul obișnuit de gaze. Nu și-a eliminat însă dependența de gaze atunci când iarna devine neobișnuit de rece.