Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Sindicatele din învățământ cer partidelor politice să ia în calcul grilele propuse în urma grevei generale din 2023 pentru noua lege a salarizării Sindicatele din învățământ cer partidelor politice să ia în calcul grilele propuse în urma grevei generale din 2023 pentru noua lege a salarizării 20 aug. 2026 Damian Matei • Rareș Constantin Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: G4Media. ro Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Federațiile sindicale din învățământ solicită joi partidelor politice printr-o scrisoare deschisă să ia în calcul grilele propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023 pentru noua lege a salarizării sau, în caz contrar, să respingă proeiectul de lege.
„Referitor la propuneri de modificare a grilelor Anexa nr. I – FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE „ÎNVĂŢĂMÂNT” Drepturile salariale, ce compun venitul brut lunar al personalului didactic de predare și de conducere din sistemul de învățământ, stabilite prin prevederile Legii nr. 153/2017, prevederile OUG nr.
128/2023, prevederile OUG nr. 115/2023, venituri ce au fost diminuate prin OUG-uri cu măsuri de reducere a deficitului bugetar aplicate doar sistemului de învățământ; Evaluările Băncii Mondiale privind echivalența între funcțiile de execuție din sistemul bugetar inclusiv funcțiile de execuție și conducere din familia ocupațională învățământ și comparativ cu celelalte familii ocupaționale; Asumarea Guvernului României prin OUG nr. 57/2023 prin care la articolul III, alineat 2 se prevede: „Art.
III. (2) Grila de salarizare aplicabilă sistemului național de învățământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabilește pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanți/asistenți universitari. ” Constatările publicate marți, 18 august, de Eurostat arată două lucruri esențiale: Cheltuielile publice pentru educație (de la grădiniță și până la liceu) în Uniunea Europeană au reprezentat 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră care nu a suferit modificări comparativ cu situația din anul 2022; În rândul statelor membre, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație, ca procent din PIB, a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%).
La finalul clasamentului se află România, unde se alocă 3% din PIB! (aceiași sursă de informare); În timp ce în marea majoritate a țărilor din UE, salariile din administrația publică sunt inferioare celor din învățământ( de exemplu, în Germania, funcționarii publici au salarii cuprinse între A9-A12, profesorul debutant pleacă de la A13, ceea ce înseamnă 4. 500-5.
000 de euro lunar), în România, conform INS, salariile din administrație și apărare sunt cu 20 % mai mari decât cele din învățământ; Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.