Opt candidați își dispută funcția de bașcan al Găgăuziei, după ce termenul de depunere a dosarelor a expirat pe 6 octombrie. Trei dintre ei au fost deja înregistrați oficial, iar dosarele celorlalți urmează să fie examinate. Scrutinul este programat pentru 15 noiembrie, iar campania electorală începe pe 16 octombrie.
Miza depășește însă simpla alegere a unui șef al administrației regionale. Autonomia din sudul Republicii Moldova a devenit în ultimii ani un teren de confruntare între proiectul european al Chișinăului și rețelele politice apropiate de Moscova. Din această perspectivă, scrutinul poate fi citit ca un test al influenței pe care Rusia o mai poate exercita în regiune.
Precedentul cel mai apropiat este cel al Evgheniei Guțul. Autoritățile moldovene au acuzat-o de implicare în finanțarea ilegală a formațiunii Șor, iar Rusia a denunțat acțiunile Chișinăului. După căderea politică și juridică a fostului bașcan, rămâne de văzut cine va încerca să ocupe spațiul rămas liber și cu ce sprijin.
Autoritățile electorale de la Chișinău au avertizat deja asupra fenomenului „candidaților camuflați”: persoane care se prezintă ca independenți, dar ar putea fi susținute indirect de partide sau de rețele politice. Dacă astfel de scenarii se confirmă, ele ar putea fi folosite pentru a pune în față figuri fără etichetă politică vizibilă, dar cu resurse și infrastructură venite din aceleași zone de influență.
Întrebarea importantă nu este doar cine va câștiga, ci cine va avea capacitatea de a finanța campania, de a controla mesajul public și de a construi o majoritate după vot. Un bașcan ostil Chișinăului ar putea transforma orice dispută administrativă într-o confruntare politică, ar putea bloca decizii centrale și ar putea prezenta apropierea de Uniunea Europeană drept o amenințare la adresa identității găgăuze. Tocmai de aceea, lista finală a candidaților, care se va clarifica după examinarea dosarelor rămase, va spune mult despre direcția în care se îndreaptă regiunea.
Sursă text și foto: Brașov TV — articolul original