Franța află vineri, 23 octombrie 2026, dacă Moody’s îi retrogradează ratingul de credit, într-un moment în care țara se confruntă cu proteste violente, cu un buget blocat în Parlament și cu cele mai mari costuri de împrumut din ultimii ani. Decizia este așteptată la ora 23.00, ora României, după închiderea piețelor americane, iar majoritatea analiștilor citați de Reuters se așteaptă la o reducere a ratingului actual, Aa3.
Ratingul are perspectivă negativă din octombrie 2025, deci o scădere nu ar surprinde piețele. Ea ar alinia Moody’s la Standard & Poor’s și Fitch, care au retrogradat deja Franța. O coborâre cu o singură treaptă, la A1, ar menține țara în categoria statelor considerate sigure pentru investiții. Contează însă și perspectiva pe care o va anunța agenția, a explicat Rushabh Amin, administrator de portofoliu la Allspring Global Investments, pentru că investitorii au inclus deja în prețuri scăderea ratingului.
Presiunea se vede deja în costul datoriei. Joi, diferența dintre dobânzile obligațiunilor franceze și ale celor germane a atins cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, iar randamentul titlurilor franceze pe zece ani a urcat la 5,14%, maximul din iulie 2002. Franța se împrumută acum mai scump chiar și decât Italia, care are un rating mai slab. Investitorii sunt neliniștiți de deficitul bugetar, unul dintre cele mai mari din zona euro, dar și de alegerile prezidențiale din 18 aprilie și 2 mai 2027, în care sondajele nu exclud o victorie a extremei drepte.
Pe plan intern, situația se complică. Manifestațiile pornite împotriva finanțării insuficiente a școlilor au degenerat în revolte, în contextul unor proteste ample față de costul vieții, cu violențe și jafuri. Guvernul a refuzat până acum să aloce bani în plus pentru școli sau să majoreze salariul minim, iar noi proteste sunt anunțate pentru sâmbătă.
În Parlament, Adunarea Națională a eliminat o parte dintre principalele măsuri de economisire din proiectul bugetului pe 2027. Executivul vrea să coboare deficitul de la 5,4% din PIB în 2026 la 5% în 2027, dar opoziția nu pare dispusă la compromisuri înaintea prezidențialelor, contestă tăierile de cheltuieli și cere în același timp fonduri suplimentare. Pentru Paris, miza este că o retrogradare urmată de altele ar putea face unii investitori să se retragă din obligațiunile franceze, iar dobânzile mai mari ar îngreuna și mai mult corectarea deficitului.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original