Economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, potrivit noilor previziuni ale Fondului Monetar Internațional, care a trecut de la o creștere de 0,7% estimată în primăvară la recesiune. Revizuirea, făcută publică în jurul datei de marți, 13 octombrie 2026, este una dintre cele mai drastice pentru România și vine la pachet cu o inflație mai ridicată și cu o piață a muncii în degradare.
Pentru 2027, FMI mai crede într-o revenire, dar mai timidă decât se aștepta: avans de 2,2%, față de 2,5% în prognoza anterioară. Inflația medie ar urma să ajungă la 8,2% în acest an și la 4,1% în 2027, peste nivelurile de 7,8% și 3,9% pe care instituția le anticipa în primăvară. Datele au fost analizate de Profit.ro și preluate de News.ro.
Efectele se văd și în indicatorii sociali și externi. Rata șomajului ar urma să urce la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, iar FMI estimase anterior doar 6%. Deficitul de cont curent s-ar adânci la 7% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale peste prognoza precedentă, și ar coborî la 6,7% în 2027. Cu alte cuvinte, o economie care se contractă, cu prețuri în creștere și cu un dezechilibru extern persistent.
Fondul nu este singur în această evaluare. Estimarea se aliniază celei a Băncii Mondiale, și ea revizuită recent în jos. Comisia Europeană, care în prognoza din mai vedea pentru România o creștere de 0,1% în 2026, își va publica cifrele actualizate luna viitoare, iar o corecție spre zero sau sub zero pare, în acest context, greu de evitat.
Tabloul global nu este mult mai liniștitor, deși cifrele de ansamblu sunt ușor mai bune. FMI a ridicat estimarea de creștere a economiei mondiale în 2026 de la 3% la 3,1%, dar avertizează că lumea rămâne vulnerabilă la noi șocuri. Rezervele strategice de petrol sunt tot mai reduse, iar guvernele au mai puțini bani pentru a-și proteja populația. Războiul din Orientul Mijlociu, prețurile energiei și nesiguranța de pe piețele financiare sunt citate drept principalele amenințări. Inflația mondială este estimată la 4,7% în 2026 și la 4,1% în 2027, ceea ce le complică băncilor centrale echilibrul dintre combaterea scumpirilor și susținerea creșterii.
Raportul mai semnalează un risc distinct: o corecție bruscă a evaluărilor companiilor din zona inteligenței artificiale, alimentate de entuziasmul investitorilor. O schimbare de așteptări ar putea trage în jos bursele și ar afecta încrederea în economie, într-un moment în care multe state se confruntă deja cu efectele prețurilor ridicate.
Sursă text și foto: News BV — articolul original