România va intra în recesiune în 2026, potrivit ultimei revizuiri a Fondului Monetar Internațional: economia ar urma să se contracte cu 0,5%, deși în primăvară FMI vedea încă o creștere de 0,7%. Cifrele, publicate în raportul World Economic Outlook, au reaprins disputa politică despre politicile fiscale ale Guvernului Bolojan, iar fostul premier Florin Cîțu a făcut primul pas în atac.
România rămâne, alături de Irlanda, singura economie europeană din categoria țărilor emergente și în curs de dezvoltare pentru care Fondul prognozează un recul al PIB. Previziunile pentru restul indicatorilor nu sunt mai liniștitoare: inflația medie ar ajunge la 8,2% în 2026, iar rata șomajului la 6,5%. Pentru 2027, FMI estimează o revenire de 2,2%, în scădere față de 2,5% cât anticipa anterior.
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, a pus situația direct în seama pachetului fiscal din vara lui 2025. „Guvernarea cu măsuri socialiste a adus România în recesiune. În același timp, economiile Rusiei și Ucrainei cresc, în plin război. Încă o dovadă că socialismul este mai nociv decât războiul”, a scris el într-o postare publică.
Pachetul vizat, adoptat în iulie 2025 pentru a reduce deficitul bugetar, a inclus creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, introducerea CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, precum și înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor pentru 2026. Guvernul a argumentat că ajustările erau necesare pentru stabilitatea financiară și pentru credibilitatea țării pe piețele internaționale. Criticii spun că tăierea consumului și povara fiscală au adâncit încetinirea economică.
Comparația lui Cîțu cu Rusia și Ucraina are însă limite: o eventuală creștere statistică în economii aflate în război, pornind de la baze foarte joase sau susținute de cheltuieli militare și ajutor extern, spune puțin despre cât de sănătoasă este o economie. Analiștii citați în presă notează totuși că cifra negativă a României trădează blocaje structurale interne, nu doar un efect al consolidării bugetare. Inflația ridicată și șomajul în creștere vor pune în continuare presiune pe puterea de cumpărare și pe firme, iar o revenire în 2027 depinde de cât de repede se va relua consumul.
Sursă text și foto: Transilvania Expres / MyTex — articolul original