Filiala clujeană a Academiei Române vrea să aducă tineri cercetători în companii și să-i susțină printr-un sistem de burse, într-un oraș pe care conducerea instituției îl descrie drept plin de inițiative de cercetare. Anunțul a fost făcut de președintele filialei (ARCN), academicianul Doru Pamfil, iar miza declarată este o legătură mai strânsă între cercetători, universități și mediul de afaceri.
Planul are un motiv practic: corpul de cercetare al ARCN este foarte îmbătrânit, spune Pamfil. Bursele ar merge către tineri care ar lucra în proiecte ale institutelor ARCN și ar putea să-și termine doctoratul chiar în cadrul companiilor. Academia are școală doctorală și formează doctoranzi. Argumentul președintelui: un tânăr cercetător ajuns într-o firmă poate identifica problemele acesteia în cel puțin trei luni. Filiala își mai propune să premieze tinerii inovatori și să editeze istorii antreprenoriale.
Pamfil le cere antreprenorilor să înțeleagă ce resurse există. Filiala clujeană are 376 de specialiști în cercetare, un corp pe care, în opinia sa, nicio universitate nu îl deține. La nivel național, Academia Română are mii de cercetători în 72 de institute. Cele mai performante industrii au probabil propriile departamente de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), a recunoscut el, dar există multe domenii în care expertiza academică le-ar putea fi de folos și altor firme.
Ca exemplu, președintele ARCN a adus experiența din SUA, unde a lucrat trei ani la Universitatea Maryland, într-un program de ameliorare a plantelor. La Washington, 46 de fermieri au cerut ajutorul universității pentru un soi de mur productiv, cu fructe cât o prună, dar fără rezistență la ger și fără culoare sau aromă. Când a spus că în Carpați există mur care rezistă la -32°, fermierii au promis finanțare. Așa a aflat, spune el, că România este al doilea centru genetic pentru mur. A dat și exemplul unui soi de trifoi creat la Cluj de tatăl său, pe care, cu ajutorul inteligenței artificiale, l-a găsit cultivat în Finlanda pe 18 hectare. Potrivit lui, 90% din soiurile create anual nu sunt cunoscute de nimeni.
Pamfil a vorbit și despre schimbările de la conducerea filialei. Parteneriatul cu compania Emerson și o donație a PPC au însemnat 80 de birouri pentru instituțiile subordonate, iar grădina a fost refăcută cu investiții de sute de mii de euro, tot din donații. Au fost reabilitate încălzirea și instalația de aer condiționat. Urmează reparația acoperișului și un sistem fotovoltaic de 50 kW pentru bibliotecă și institutele vecine. Filiala a câștigat și un proiect de digitalizare de 2 milioane de euro, pentru modernizarea structurii de patrimoniu și administrative.
Președintele ARCN atrage atenția și asupra finanțării: România se plânge că nu are bani pentru cercetare și este pe ultimul loc în Europa la bugetul alocat CDI. Fără comenzi venite din mediul antreprenorial, a sugerat el, cercetarea rămâne dependentă de un buget public mic.
Sursă text și foto: Transilvania Business — articolul original