Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord, după 12 ore de negocieri, asupra unei părți din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028–2034, cu ajutoare orientate în primul rând spre fermele mici și mijlocii. Înțelegerea, încheiată la Luxemburg, rămâne însă incompletă: nu are cifre finale, iar reforma ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028.
Acordul i-a mulțumit pe miniștri, nu și pe fermieri. Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas, a salutat rezultatul și a spus că el reflectă prioritățile convenite de Spania cu organizațiile profesionale agricole, cu cooperativele și cu comunitățile autonome. Organizațiile agricole spaniole sunt mai rezervate, iar nemulțumirea lor vine din partea de bani.
Miniștrii au propus rezervarea provizorie a circa 300 de miliarde de euro pentru sprijinul direct, dar suma nu a intrat în acord ca cifră finală. Totul depinde de negocierile privind Cadrul Financiar Multianual al UE. ASAJA, COAG și UPA, trei organizații agricole din Spania, estimează că bugetul ar putea însemna o pierdere de peste 20% din puterea de cumpărare reală față de perioada actuală, dacă se ține cont de inflația cumulată. Andrés Góngora, secretarul general al COAG, a spus că înțelegerea nu răspunde pe deplin cererilor fermierilor și a criticat perspectiva unei finanțări europene mai mici. Dacă cadrul financiar va fi aprobat cu „reducerea brutală” pe care o doresc unii la Bruxelles, a avertizat el, PAC nu va mai servi scopului dorit, suveranitatea alimentară.
Pe fond, ajutorul ar urma să treacă printr-un sistem simplificat de sprijin pentru venituri, calculat în funcție de suprafața exploatată și numit DABIS. Prin el, banii ar merge cu prioritate către fermele mici și mijlocii. Statele membre vor trebui să definească și să aplice strict conceptul de „agricultor activ”, pentru ca fondurile să ajungă la cei care chiar lucrează pământul. Pentru tineri, acordul cere un sprijin de bază mai ridicat și un pachet financiar inițial pentru cei care intră în sector sau își modernizează exploatația. Spania spune că va aloca cel puțin 10% din resurse integrării tinerilor în agricultură.
Mai puțină birocrație era una dintre cele mai vechi plângeri ale fermierilor, iar acordul răspunde cu cerințe de mediu și controale administrative mai flexibile, adaptate condițiilor din fiecare regiune. „Nu există rentabilitate fără sustenabilitate”, a explicat Planas, vorbind despre echilibrul dintre protecția mediului și realitățile economice. Plățile automate de urgență ar urma să fie accelerate în caz de secetă, inundații extreme sau focare de boli care lovesc plantele și animalele, pentru ca ajutorul să ajungă mai repede la cei ale căror venituri sunt amenințate.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original