Experimentul, adică exact metoda care le-ar putea arăta elevilor la ce folosește știința, lipsește aproape complet din orele obișnuite din școlile românești. Doar 8,2% dintre profesorii chestionați pentru Barometrul educației științifice practice 2026 spun că fac în fiecare săptămână activități practice cu elevii. Aproape șapte din zece, adică 68,6%, ajung la astfel de lecții mai rar de o dată pe lună. Datele sunt îngrijorătoare într-o țară în care aproape jumătate dintre adolescenți nu au nici măcar competențele de bază la științe.
Studiul a fost realizat de Asociația STEMplicity împreună cu Wow Lab – The WHY-ology Institute între 19 august și 20 septembrie 2026 și a fost prezentat joi, 24 septembrie. Are 621 de răspunsuri valide, dintre care 474 de la cadre didactice și 147 de la părinți. Cifrele arată cât de rar se fac experimente la clasă: 6,8% dintre profesori nu organizează deloc astfel de activități, 31,4% le fac doar o dată sau de două ori pe an școlar, iar 30,4% de câteva ori pe semestru. Cam un sfert (23,2%) ajung la una până la trei activități pe lună. Nici profesorii, nici părinții nu sunt mulțumiți: 81,7% dintre cadrele didactice și 85,7% dintre părinți consideră că numărul acestor activități este insuficient.
Contextul face totul și mai grav. Potrivit datelor OECD din PISA 2025, 46% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la științe. Asta înseamnă că nu reușesc să explice fenomene cotidiene cu noțiuni elementare și nici să interpreteze informații sau dovezi simple. Doar 2% ajung la nivelurile de vârf, față de o medie de 7% în statele OECD. Nu se poate trage o concluzie de tip cauză-efect doar din aceste date, însă legătura e greu de ignorat. Un sistem care predă fizica, chimia și biologia mai ales din manual și de la tablă produce elevi care rețin formule, dar nu știu să le aplice. „Copiii trebuie să aibă ocazia să experimenteze, să observe, să testeze ipoteze, să folosească dovezi și să argumenteze pe baza unor fapte”, spune Anca Tănăsescu, președintele STEMplicity. Ea insistă că nu vorbim despre abilități utile doar viitorilor cercetători, ci despre competențe de viață.
Paradoxul e că, atunci când experimentele se fac, efectele se văd imediat. Profesorii estimează că 94,9% dintre elevi arată un interes ridicat sau foarte ridicat în timpul acestor lecții. 92% dintre respondenți observă că elevii pun întrebări, iar 89,2% că lucrează împreună cu colegii. Alți 83,3% spun că elevii folosesc dovezi ca să explice un rezultat, iar 81% că nu renunță după o încercare eșuată (la această întrebare se puteau alege mai multe variante). Aproape unanim, profesorii spun că activitățile practice fac științele mai ușor de înțeles (99,4%) și le stârnesc elevilor curiozitatea (99,3%). Tot aproape toți consideră că îi ajută să lege teoria de viața reală (98,7%) și că le dezvoltă gândirea critică (98,1%).
Așadar, profesorii nu au nevoie să fie convinși că experimentele sunt utile. Problema e că nu au cu ce să le facă. Întrebați ce le-ar trebui ca să organizeze mai des astfel de lecții, 82,1% au pus pe primul loc kiturile și materialele pentru experimente. Pe locul doi, la mare distanță, vine un buget dedicat activităților practice, cerut de 54,4% dintre ei. Ce ar trebui schimbat e destul de clar: fără laboratoare dotate și fără bani alocați constant, experimentul rămâne un eveniment ocazional, dependent de entuziasmul fiecărui profesor. Iar rezultatele de la PISA arată cât costă asta.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original