Pentru prima dată în aproape șapte secole, o operă a lui Giotto trece granițele Italiei, iar prima ei oprire în străinătate este Iașiul. Polipticul pe care maestrul florentin l-a pictat pentru Bologna va putea fi văzut la Palatul Culturii între 4 și 30 octombrie 2026. Expoziția face parte din etapa românească a Anului Cultural Italia-România 2026, program organizat de Ambasada Italiei la București. Este un împrumut pe care muzeele italiene îl acordă extrem de rar. Până acum, lucrarea păstrată la Pinacoteca Națională din Bologna a părăsit orașul doar pentru câteva expoziții excepționale și nu a ieșit niciodată din țară.
Importanța momentului vine din locul pe care Giotto di Bondone (1267–1337) îl ocupă în istoria artei. Pe vremea lui, pictura europeană era dominată de modelul bizantin, cu figuri plate și rigide așezate pe fundaluri aurii abstracte. Florentinul a schimbat regulile. Personajele lui au căpătat volum și greutate datorită luminii și umbrei, iar spațiul a început să sugereze adâncimea. Mai important, figurile pictate de el au început să exprime emoții. Este motivul pentru care istoricii îl consideră fondatorul picturii occidentale moderne și omul care a pregătit terenul pentru Renaștere, cu aproape un secol înainte ca aceasta să înceapă cu adevărat.
Lucrarea adusă la Iași aparține ultimei perioade de creație a artistului. Giotto a realizat-o în jurul anului 1330, în timpul șederii sale la Bologna, la comanda legatului papal, cardinalul Bertrando del Poggetto. În centrul compoziției se află Madona cu Pruncul pe tron, flancată de sfinții Petru și Pavel și de arhangheli. Polipticul păstrează fondul auriu, solemn, moștenit din tradiția medievală, dar îl combină cu perspectiva, cu nuanțe cromatice fine și cu un realism psihologic pe care pictura occidentală nu îl cunoscuse până atunci. Pe scurt, opera arată într-un singur loc trecerea de la o lume artistică la alta.
Mai e un detaliu care o face rară. În Evul Mediu, pictorii lucrau aproape întotdeauna anonim. Pe treapta de marmură de sub tronul Fecioarei, Giotto a lăsat însă inscripția latină „Opus Magistri Iocti d’Florentia”. Este una dintre doar trei lucrări din lume care poartă semnătura lui, alături de „Stigmatizarea Sfântului Francisc” de la Luvru și de „Crucifixul din Santa Maria Novella” din Florența. Semnătura arată și cum se schimba statutul artistului: din meșteșugar anonim, pictorul devenea un autor care își asumă opera.
Pentru Palatul Culturii, expoziția este una dintre cele mai importante din ultimii ani și o ocazie de a atrage vizitatori din toată țara. Pentru public, înseamnă o lună în care poate vedea un Giotto original fără să călătorească în Italia. După 30 octombrie, este puțin probabil ca opera să mai iasă curând din Bologna.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original