Europa nu se confruntă doar cu un deficit de forţă de muncă, ci cu o nepotrivire tot mai mare între competenţele pe care le oferă angajaţii şi cele de care au nevoie companiile. Acest dezechilibru reduce productivitatea, încetineşte investiţiile şi pune presiune pe competitivitatea economiei europene, spune Ronald Bachmann, profesor la Universitatea din Düsseldorf şi coordonator ştiinţific al proiectului european Horizon Europe SkiLMeeT.
Deficitul de forţă de muncă este una dintre cele mai discutate teme din economia europeană, însă profesorul Ronald Bachmann, keynote speaker în cadrul conferinţei „Deficitul şi excedentul de forţă de muncă în Europa – şi lansarea Raportului EURES 2025” consideră că adevărata problemă este mai complexă. Profesor la Universitatea din Düsseldorf, şef al departamentului «Labour Markets, Education and Population» din cadrul RWI – Leibniz Institute for Economic Research – şi coordonator ştiinţific al proiectului Horizon Europe SkiLMeeT, el spune că Europa plăteşte costul unui dezechilibru între competenţele disponibile şi cele cerute de economie. „Este foarte vizibilă această nepotrivire.
Foarte pe scurt, aceasta înseamnă că oferta de competenţe nu este egală cu cererea de competenţe. Iar acest lucru are efecte foarte importante şi negative asupra productivităţii şi asupra potenţialului de producţie. Mai departe, conduce la investiţii mai reduse şi, în final, la niveluri mai scăzute de ocupare şi la o calitate mai slabă a locurilor de muncă”, explică Ronald Bachmann.
Potrivit acestuia, efectele nu sunt vizibile doar în piaţa muncii, ci în întreaga economie europeană. „Una dintre marile provocări cu care ne confruntăm este faptul că Uniunea Europeană înregistrează o creştere foarte redusă a productivităţii muncii. Raportul Draghi arată că, din 2015, productivitatea muncii a crescut cu doar 0,7% pe an.
Dacă acest ritm continuă, el ar fi suficient doar pentru a menţine PIB-ul la un nivel constant până în 2050. Iar cele mai recente date, de după pandemia de COVID-19, sunt chiar mai slabe: aproximativ 0,5% creştere anuală”, spune profesorul. Comparaţia cu Statele Unite este relevantă, consideră el.
„Dacă ne uităm la Statele Unite, acolo vorbim despre aproximativ 2% creştere anuală a productivităţii. Aşadar, avem o problemă serioasă de productivitate în Europa. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Liga câştigătorilor din criza energiei.
Care sunt cei mai mari proprietari de baterii de stocare, acolo unde se depozitează energia ieftină din timpul zilei, pentru a fi vândută seara la preţuri de vârf Bucureştiul se leagă prin A7 de Bacău, „capitala antreprenoriatului românesc“. Drumul va fi parcurs în doar puţin peste două ore după livrarea noului tronson de 46 de kilometri Ce urmează pentru piaţa de FMCG după un S1 ţinut în viaţă doar de inflaţie? „Nu există niciun catalizator la orizont care să inverseze semnificativ prudenţa consumatorilor înainte de sfârşitul anului.
“ Bursă. Finanţe personale. În ce companii investeşte Goldman Sachs România Equity, ajuns recent cel mai mare fond mutual din România Paradox: avem una dintre cele mai bune producţii de cereale, preţurile cresc, dar fermierii nu încasează mai mult Ce trebuie să demonstreze un start-up de tehnologie ca să primească bani CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Mircea Căpăţînă, cofondator, SmartBill: Aproape toate businessurile care pornesc cu ieftinul ca avantaj competitiv eşuează. Oferiţi mult şi cereţi mult, altfel intri în spirala care te duce în pământ. SmartBill a crescut de la 1 mil.
la aproape 20 mil. euro cifră de afaceri cu doar circa 10 angajaţi în plus în ultimii 6-8 ani Sorin Pâslaru, ZF: România închide PNRR şi va vedea în curând dacă a primit impulsul necesar ieşirii din criza cauzată de pandemie. Deocamdată, accelerarea creşterii economice se lasă aşteptată Urmează ZF Health & Pharma, 28-29 septembrie.