Analiștii care răspund sondajului Asociației CFA România se așteaptă ca leul să slăbească în următoarele luni: 96% dintre ei văd o depreciere față de euro. Media estimărilor ajunge la 5,3893 lei pentru un euro peste un an. Pentru cei care au credite în euro, plătesc chirii indexate sau cumpără o locuință la prețuri exprimate în moneda europeană, așa cum se întâmplă des și în Cluj, scenariul înseamnă costuri mai mari.
Sondajul lunar a fost realizat în septembrie, iar rezultatele au fost preluate de Agerpres. Pe termen mai scurt, analiștii estimează un curs de 5,3246 lei pentru un euro peste șase luni. Tabloul nu e însă unul exclusiv sumbru. Inflația ar urma să coboare la 5,77% în 12 luni, un nivel mai mic decât cel anticipat în sondajul precedent. Puțin peste jumătate dintre respondenți (54%) cred că ritmul scumpirilor va fi mai redus peste un an decât este acum.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a urcat în septembrie cu 3,4 puncte, la 42,9. Aproape toată creșterea vine din așteptări, a căror componentă a avansat cu 4,6 puncte, la 45,4. Condițiile curente au câștigat doar 1,1 puncte și stau la 38. Diferența arată că investitorii și analiștii sunt mai optimiști despre ce urmează decât despre ce se întâmplă acum în economie. Scorul general rămâne sub pragul neutru de 50 de puncte, unde se află de 26 de luni. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat creșterea prin anticipațiile mai bune privind economia.
La capitolul public, estimările sunt prudente. Deficitul bugetar pe 2026 e văzut la 5,5% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în sondajul anterior. Creșterea economică a rămas practic la zero, de 0,1%, iar o parte dintre respondenți iau în calcul chiar o recesiune. Datoria publică ar urma să urce la 62% din PIB în următoarele 12 luni.
Combinația dintre stagnare, deficit mare și datorie în creștere explică de ce analiștii nu se așteaptă la o întărire a leului, chiar dacă inflația încetinește. Un curs spre 5,39 lei ar reprezenta o presiune în plus pentru gospodăriile cu rate în valută și pentru firmele care importă, în timp ce exportatorii ar putea să câștige ceva din diferența de curs.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original