Criza de pe Dunăre forţează autorităţile din zonă să lupte pentru fiecare centimetru de apă Cea mai mare teamă a maghiarilor în actuala criză de pe Dunăre este că oprirea reactoarelor centralei nucleare de la Paks va forţa ţara să importe electricitate scumpă. Nu s-a pus problema unor penurii, ţara având conexiuni pentru import bune şi capacitate extinsă de energie solară.
Însă problema energiei scumpe sperie pentru că ţara se confruntă cu deficit bugetar uriaş. Paks a fost la milimetri distanţă de a fi închisă complet. Ultima turbină a putut fi ţinută în funcţiune doar printr-o minune.
În ultimul moment, cotele Dunării au stagnat şi apoi au început să urce uşor. Între timp, guvernul maghiar a deschis un şantier istoric prin care prin barje scufundate şi construirea unui prag pe fundul Dunării în dreptul canalului cu apă de răcire pentru centrală a reuşit să crească nivelul apei. Rezultatul este că ieri trei din cele patru reactoare de la Paks produceau la capacitate maximă, iar ultima unitate era în curs de reconectare.
Aceasta înseamnă că cel mai târziu mâine centrala de la Paks va putea ajunge la o capacitate de producţie de puţin sub 2. 000 MW, ca în vremurile bune. Maghiarii au speranţe şi de la faptul că ploile recente din Austria vor aduce mai multă apă de Dunăre.
Centrala nucleară de la Cernavodă nu este atât de norocoasă. În pofida încercărilor de a crea, prin scufundarea unor barje şi înlăturarea unui prag stâncos, debit mai mare pe braţul de Dunăre care o alimentează, Cernavodă nu mai are niciun reactor în funcţiune. Spre deosebire de centrala românească, cea ungurească a fost construită pe malul firului principal al fluviului, nu pe un braţ cu probleme, şi de aceea şantierul deschis de guvernul de la Budapesta s-ar putea să fi avut şanse mai mari de succes.
Un proiect gândit mai bine încă de la început, centrala de la Kozlodui, din Bulgaria, a rămas mult timp singura fără probleme majore. Mulţumită ei, cea mai săracă economie est-europeană şi-a văzut împlinit visul de a fi hub şi exportator de energie. Însă şi Kozlodui s-ar putea să cedeze în faţa crizei de apă de pe Dunăre.
Săptămâna trecută a fost redusă uşor producţia. Şi autorităţile de acolo s-ar putea vedea în poziţia de a lupta pentru fiecare centimetru de apă. Ministra energiei Iva Petrova a anunţat recent că în apropierea centralei va fi construit un stăvilar de 250-300 de metri lungime pentru a aduce mai multă apă pe canalul care alimentează pompele de răcire.
În Polonia, în weekend, din cauza condiţiilor meteo s-au produs pene de curent în regiunile Plock, Torun, Olsztyn şi Bialystok, circa 200. 000 de clienţi rămânând fără electricitate. Vântul puternic a provocat căderea reţelei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels ZF la cota 7. 000 de ediţii. La un an după criza economică din 2008-2009, România era încă ameţită.
În ediţia 2. 999 a ziarului, din octombrie 2010, investitorii străini propuneau ieşirea din criză prin organizarea Europenelor de fotbal. Spitalele private aveau deja 10% din naşterile din Capitală.
Fondurile europene îşi făceau simţită prezenţa Efectul autostrăzilor. Harta puterii de cumpărare arată cum prăpastia se reduce, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, capătă tracţiune Bursă. Cele două întrebări ale americanilor de la JP Morgan , cea mai mare bancă americană şi unul dintre principalii finanţatori ai proiectului Neptun Deep, la conferinţa Romgaz.
Aeroporturile locale au avut cu 3,5% mai multe zboruri în acest an. Traficul aerian a crescut, însă ritmul de creştere a fost mai lent Bursă. Urmează ZF Piaţa de capital, ediţia a cincea, pe 25 septembrie.
Cum pot companiile româneşti transforma maximele de la bursă în finanţare pentru creştere?