Emmanuel Macron a negat că Franța ar fi fost avertizată de CIA în legătură cu o posibilă operațiune cu drone rusești îndreptate spre sudul Europei. Totuși, președintele francez nu a minimizat pericolul. A spus deschis că un atac de acest tip pe teritoriul francez este posibil și că Rusia ar putea încerca să lovească Europa. Mesajul este unul dublu: dezminte o informație de presă, dar confirmă că amenințarea e reală.
Totul a pornit joi, de la un articol din cotidianul spaniol El Mundo. Potrivit publicației, serviciile americane de informații ar fi alertat mai multe guverne din sudul continentului că Spania, Franța și Italia ar putea fi ținta unei operațiuni rusești cu drone. Primul care a reacționat a fost Roma. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a scris pe X că alarma trasă de ziarul spaniol „nu servește nimănui și nu este confirmată”, notează Euronews. „Trăim deja vremuri dificile și nimeni nu mai are nevoie să pună mai multă paie pe foc”, a mai spus Crosetto. Reacția arată cât de prudente sunt guvernele când vine vorba de scurgeri de informații de securitate, mai ales când acestea pot provoca panică.
Macron a pus însă scenariul pe un teren concret, amintind atacul cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle din noaptea de 4 spre 5 august 2026, pe care autoritățile germane l-au atribuit Rusiei. Franța nu a trecut până acum printr-un incident comparabil, a spus liderul de la Élysée, dar nu exclude unul. „Când mă întrebați: «Se poate întâmpla asta?», răspunsul meu este «Da»”, a declarat el. Macron a descris și felul în care Kremlinul privește conflictul: Rusia vede „Europa drept inima strategică a Ucrainei”. Asta explică de ce infrastructura civilă din statele care sprijină Kievul a devenit o țintă posibilă, iar ipoteza unui atac rusesc împotriva Europei este, în cuvintele sale, „plauzibilă”.
Președintele francez a vorbit și despre speculațiile tot mai insistente privind o nouă mobilizare în Rusia. O recrutare de aproximativ 300.000 de militari este, spune el, un „scenariu credibil” și „adesea împărtășit”. Macron vede în asta un semn că Moscova este dispusă să „facă sacrificii și mai mari pentru a prelua controlul asupra întregului Donbas”. Calculul său nu e deloc încurajator pentru Kiev: în ritmul actual, armata rusă ar avea nevoie de încă „un an și jumătate, doi ani” pentru a ocupa restul regiunii, „cu pierderi și suferințe teribile pentru Ucraina”.
Pe scurt, Parisul respinge o informație anume, dar confirmă diagnosticul de fond. Europa are de gestionat două probleme în același timp. Pe de o parte, amenințările hibride, cum sunt dronele deasupra aeroporturilor, pot lovi oriunde și oricând. Pe de altă parte, războiul din Ucraina pare să se prelungească cel puțin până în 2028. Pentru guvernele europene, dificultatea este să se pregătească serios pentru ambele fără să alimenteze panica pe care Crosetto a criticat-o.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original