Statele Unite pariază pe inteligența artificială mai mult decât au pariat vreodată pe o singură industrie. Potrivit unor noi estimări ale economistului Stijn Van Nieuwerburgh, publicate de Brookings Institution și citate de The Wall Street Journal, investițiile în centre de date și în infrastructura legată de AI ar putea ajunge la 10.300 de miliarde de dolari între 2025 și 2032. Asta înseamnă, în medie, 3,6% din PIB pe an, mult peste ce s-a cheltuit pentru căile ferate sau pentru rețeaua de autostrăzi. Miza e dublă. Banii aceștia țin astăzi pe linia de plutire sectoare întregi ale economiei americane, dar o bună parte vin din împrumuturi. Dacă ritmul scade brusc, șocul s-ar resimți mult dincolo de Silicon Valley.
Proporțiile sunt deja istorice, chiar dacă estimările pe termen lung se pot dovedi exagerate. Goldman Sachs calculează că investițiile în AI vor ajunge anul acesta la 1,6% din PIB. Ca să găsim o industrie nouă care să fi cântărit mai mult în economia americană, trebuie să ne întoarcem la boomul feroviar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Comparația nu e tocmai liniștitoare. Și atunci s-au construit linii mai repede decât apăreau pasageri și mărfuri, iar ajustarea a venit prin falimente și crize financiare. Același tipar s-a repetat la începutul anilor 2000, când rețelele de fibră optică au fost trase cu anticipație pentru un trafic care a apărut abia mult mai târziu.
Cifrele din construcții arată cât de dezechilibrată a devenit creșterea. În primele șapte luni din 2026, cheltuielile pentru centre de date au fost cu aproximativ 9 miliarde de dolari mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, construcțiile private din toate celelalte segmente, de la case și blocuri de apartamente la centre comerciale, au rămas cu circa 46 de miliarde sub nivelul din 2025. Boomul AI nu doar că nu ridică restul economiei, ci o și concurează direct. Marii investitori atrag muncitori care erau deja greu de găsit, consumă enorm de multă electricitate și, în multe zone, fac să crească prețul terenurilor. Costurile acestea ajung în cele din urmă la firmele mici, la dezvoltatorii imobiliari și la gospodăriile care își plătesc facturile la curent.
În centrul acestor investiții stau cinci giganți, așa-numiții „hyperscalers”: Alphabet, Amazon, Meta Platforms, Microsoft și Oracle. Analiștii estimează că cheltuielile lor de capital vor ajunge la 4.200 de miliarde de dolari în cei patru ani de până în 2029, iar ponderea finanțată din datorii crește. Partea cea mai greu de evaluat e ce nu apare în bilanțuri. Van Nieuwerburgh atrage atenția că firmele de tehnologie se împrumută adesea prin entități separate, de la bănci sau de la fonduri de private credit, iar aceste tranzacții de obicei nu sunt raportate public. Nimeni nu poate spune, așadar, cât de expus este sistemul financiar dacă entuziasmul se răcește. Tocmai lipsa de transparență transformă un posibil ciclu obișnuit de supra-investiție într-un risc sistemic.
Deocamdată, câștigătorii sunt ușor de văzut. Economiștii încă nu s-au pus de acord dacă AI-ul le ia deja locurile de muncă angajaților din birouri, dar e clar că dezvoltarea sectorului a creat o cerere uriașă pentru anumite profesii. Din 2023 până acum, peste 750.000 de noi locuri de muncă din SUA sunt legate de inteligența artificială, iar multe sunt bine plătite. La acestea se adaugă noii miliardari și creșterea bursei alimentată de AI. Rămâne întrebarea dacă veniturile generate de tehnologie vor ajunge din urmă, la timp, investițiile făcute în numele ei. De răspuns depinde dacă istoria va vorbi despre acest moment ca despre o nouă epocă a căilor ferate sau ca despre o nouă bulă.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original