Elisha Wiesel, fiul scriitorului și supraviețuitorului Holocaustului Elie Wiesel, acuză Comitetul Nobel că a trădat moștenirea tatălui său prin decizia de a o onora pe Navi Pillay, fosta șefă a comisiei de anchetă a ONU care a acuzat Israelul de genocid. Poziția a fost publicată într-un articol de opinie, iar sursa a apărut sâmbătă, 10 octombrie 2026. Elisha Wiesel susține că gestul contrazice valorile pentru care Elie Wiesel a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1986.
Autorul pornește de la o amintire personală: pe 10 decembrie 1986, la 14 ani, se afla în sala Primăriei din Oslo când tatăl său a primit distincția. Pentru Elie Wiesel, spune fiul, premiul a recunoscut efortul de a ține vie memoria Holocaustului și de a transforma suferința victimelor într-o datorie morală pentru generațiile viitoare. El citează din discursul de acceptare: „Trebuie întotdeauna să luăm partea cuiva. Neutralitatea îl ajută pe opresor, niciodată victima.”
Navi Pillay, fostă judecătoare și fostă Înaltă Comisară a ONU pentru Drepturile Omului, a condus Comisia internațională independentă de anchetă a ONU privind teritoriile palestiniene ocupate și Israel. Potrivit lui Elisha Wiesel, comisia a golit de sens termenul „genocid” și a aplicat Israelului standarde morale mai severe decât cele cerute altor state care se apără după un atac. Ca argument suplimentar, el amintește că, în 2020, Pillay ar fi semnat un manifest prin care guvernele erau îndemnate să impună sancțiuni Israelului, descris acolo drept stat de apartheid. Mai notează că, în 2022, primarul Berlinului ar fi retras sprijinul pentru un eveniment unde Pillay urma să primească o medalie pentru pace, iar evenimentul a fost anulat, conform relatării sale.
În opinia autorului, nu e un caz izolat, ci parte dintr-un tipar mai vechi, în care laureații Nobel sunt judecați după atitudinea față de conflictul israeliano-palestinian. Exemplul adus este Premiul Nobel pentru Pace din 1994, acordat lui Shimon Peres, Yitzhak Rabin și liderului OEP, Yasser Arafat, pentru eforturile din procesul de pace din Orientul Mijlociu. Unii membri ai Comitetului Nobel și-ar fi exprimat ulterior regretul pentru premiul lui Peres, în timp ce distincția acordată lui Arafat ar fi continuat să fie apărată. Elisha Wiesel vede aici o măsură inegală pentru responsabilitățile celor implicați.
Dincolo de caz, el argumentează că antisemitismul de azi nu ia mereu forma ostilității față de evrei, ci poate apărea ca examinare permanentă și disproporționată a Israelului, în numele justiției și al drepturilor omului. Cele de mai sus sunt poziția și evaluarea personală a lui Elisha Wiesel; acuzațiile și interpretările sale privind activitatea lui Navi Pillay și tratamentul aplicat Israelului nu sunt constatări stabilite, iar ele ar fi contestate de susținătorii comisiei și ai laureatei.
Sursă text și foto: eMaramureș — articolul original