Reprezentanții elevilor din Cluj spun că școala românească rămâne profund inegală, deși educația este de ani buni declarată prioritate națională: lipsa profesorilor, consilierea psihologică greu accesibilă și manualele care nu țin pasul cu vremea îi afectează direct pe tineri. Patrick Tămaș, președintele Consiliului Județean al Elevilor Cluj, Ana Rusu Drumăzescu, vicepreședintă, și Rareș Bojan, secretar executiv al organizației, cer investiții reale și un loc la masa în care se iau deciziile despre viitorul lor.
Cea mai apăsătoare problemă, în viziunea lor, este distanța dintre școli. Tămaș recunoaște că Clujul este un caz fericit prin condițiile și oportunitățile pe care le au elevii, dar avertizează că pe plan național imaginea e alta. În special în mediul rural și în județele cu mai puține resurse, spune el, există „o discrepanță aproape de la lumea întâi la lumea a treia” între licee și școli.
Diferențele nu țin doar de dotări sau de starea clădirilor. Accesul la transport, infrastructura, numărul cadrelor didactice și resursele de învățare pot decide dacă un elev reușește să-și continue studiile în condiții decente. Pentru reprezentanții elevilor, reducerea acestor decalaje ar trebui să stea la baza oricărei reforme care promite șanse egale.
La capitolul sănătate emoțională, tabloul e nuanțat. Bullying-ul, anxietatea și presiunea școlară sunt probleme reale, iar multe școli au cabinete de consiliere. Ana Rusu Drumăzescu spune însă că existența lor pe hârtie nu înseamnă și sprijin efectiv. În școala ei, povestește, funcționează un cabinet psihologic și figurează un consilier școlar, dar când un elev are o problemă sau se confruntă cu bullying-ul, îi este greu să se adreseze acestuia. „De obicei, din păcate, majoritatea elevilor țin lucrurile acestea în ei, nu se deschid”, explică ea.
Consecința, potrivit vicepreședintei, este că problemele rareori ies din sala de clasă. Fără semnalări, ele sunt greu de identificat și de măsurat la nivelul școlii sau al județului, iar sistemul are astfel impresia că lucrurile stau mai bine decât în realitate. Tinerii mai pun pe listă deficitul de profesori și manualele neactualizate, iar mesajul lor de fond este că vocea elevilor ar trebui să conteze efectiv în procesul decizional, nu doar să fie consultată de formă.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original