Elena Lasconi și-a întors criticile împotriva ambilor oameni pe care i-a susținut public după alegerile din 2025. Despre președintele Nicușor Dan a spus că îi face de rușine pe români, inclusiv pe cei din diaspora. Despre Ilie Bolojan a spus că regretă că l-a propus drept premier. Fosta candidată la Cotroceni a respins și ideea de „naționalism sănătos” invocată de șeful statului. În locul discursului despre patriotism, ea cere socoteală pentru fapte: „Ce-ai făcut, mă, tu, ăsta care ești la conducere?”
Cele mai dure cuvinte i-au fost adresate lui Nicușor Dan. Lasconi nu a vorbit despre politica externă propriu-zisă. A criticat felul în care președintele apare la întâlnirile oficiale. „Ce credibilitate ai când tu tragi de șosetă și te scarpini în nas?”, a întrebat ea și a amintit și de rucsacul cu care Dan apare la unele evenimente. A invocat și o întâlnire la care a participat Volodimir Zelenski, spunând că România a ajuns „de râsul lumii”. Cel mai mult a insistat însă pe dezamăgirea celor care l-au votat pe „olimpic”. „Sunt foarte mulți români care se simt prost”, a spus Lasconi. Ea a adăugat că românii din străinătate trăiesc „rușinea rușinilor” când președintele le vizitează țara.
Atacul la adresa lui Bolojan are o miză mai mare, pentru că privește chiar actul de guvernare. Lasconi spune că a fost prima care l-a propus pentru funcția de prim-ministru. Explică decizia prin experiența lui administrativă, dobândită la Oradea, pe care a transformat-o într-un oraș „superb”, și la conducerea Consiliului Județean Bihor. Tocmai această carte de vizită, construită în vestul țării, a făcut din Bolojan un nume greu de contestat la București. Acum Lasconi spune că s-a înșelat. Ea îi reproșează premierului că a tăiat din banii mamelor și ai persoanelor cu dizabilități și că a oprit proiecte de investiții. În schimb, spune ea, companiile de stat, pe care le numește „găuri negre”, au rămas neatinse.
Despre „naționalismul sănătos” a fost la fel de categorică. „Asta e o prostie. Nu există așa ceva”, a declarat ea. Lasconi consideră că politicienii trebuie judecați după ce au făcut concret, nu după cât de des apar cu simboluri naționale în campanie. Critica atinge o temă sensibilă pentru actuala putere. Nicușor Dan a câștigat alegerile ca alternativă pro-europeană la curentul suveranist, iar sintagma lui a fost văzută ca o încercare de a atrage o parte din acel electorat. Lasconi o respinge fără nuanțe și cere rezultate în locul etichetelor.
Poate cea mai surprinzătoare mărturisire a privit propria carieră. Întrebată care a fost cea mai mare greșeală a campaniei, Lasconi a răspuns că a fost chiar decizia de a candida la Președinție. Ea spune că se gândește „foarte serios” dacă va mai intra vreodată într-o cursă electorală. Declarațiile sună a bilanț al unei cariere politice. Ele arată și cât de fragilă a devenit alianța care l-a adus pe Nicușor Dan la Cotroceni și pe Bolojan la Palatul Victoria. Presiunea crește acum și din partea celor care i-au susținut la început.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original