Organizația Meteorologică Mondială avertizează că episodul El Niño aflat în desfășurare ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate din 1950 încoace. Fenomenul va dura cel puțin până în februarie 2027, iar probabilitatea acestui scenariu este de aproape 100%, potrivit prognozelor reunite de 13 centre naționale și internaționale. Avertismentul, făcut public pe 9 octombrie 2026, vizează în special agricultura, infrastructura, resursele de apă și sectorul energetic.
Cifrele arată cât de repede s-a accentuat încălzirea apei. În zona centrală a Pacificului, cea folosită pentru monitorizarea fenomenului, temperatura oceanului depășea media cu 1,6 grade în iunie și cu 2,5 grade în august. Pentru intervalul octombrie-decembrie, prognoza indică o abatere de aproximativ 3,7 grade peste normal.
Mecanismul e simplu de explicat, dar cu urmări complicate: căldura acumulată în ocean se eliberează în atmosferă și modifică circulația aerului și distribuția precipitațiilor, inclusiv la mii de kilometri de Pacific. Efectele nu sunt însă uniforme. India și o parte din America Centrală se confruntă cu un risc mai mare de secetă, în timp ce în Cornul Africii și în sud-estul Americii de Sud sunt așteptate precipitații peste medie.
Pentru economie, diferența contează enorm. Fermierii din zonele secetoase pot pierde recolte, iar acolo unde plouă excesiv apar inundații și drumuri sau alte infrastructuri avariate. La asta se adaugă presiunea asupra rezervelor de apă și asupra sistemelor energetice, unde pot crește costurile și pot apărea probleme de aprovizionare. Serviciile meteorologice și organizațiile umanitare se pregătesc deja să limiteze consecințele.
În România, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Influența El Niño diferă de la o regiune la alta și de la un episod la altul, așa că nu se poate spune cu certitudine cum va arăta iarna care urmează. Fenomenul merită urmărit, dar nu poate fi folosit singur drept argument pentru o iarnă aspră, secetoasă sau bogată în precipitații. Pentru vremea din țară rămân de referință prognozele Administrației Naționale de Meteorologie.
Sursă text și foto: Info Huedin — articolul original