Economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, iar factura corecției bugetare o plătesc deja companiile și populația, prin venituri înghețate și prețuri care au crescut mai repede decât salariile. Estimarea aparține Raiffeisen Bank România, iar economistul șef al băncii, Ionuț Dumitru, a prezentat-o joi, 8 octombrie, la conferința „Be Inspired. Make it Happen!”, organizată de Asociația B-Leader împreună cu Doingbusiness.ro.
Dumitru a spus că ajustarea era inevitabilă, pentru că România și-a apropiat nivelul de trai de cel al economiilor din regiune pe datorie, nu pe productivitate. PIB-ul pe locuitor ajunsese la circa 78% din media europeană, aproape de Polonia, iar consumul populației a atins în 2024 nivelul de 94% din media UE. „Nu poți să susții așa ceva”, a spus economistul, care a amintit și majorarea cu 40% a pensiilor, ce a alimentat consumul fără ca economia să producă pe măsură. Din perspectiva lui, o parte din recuperarea față de Polonia a fost artificială: „Noi am forțat lucrurile cu deficite foarte mari, care, la un moment dat, trebuiau corectate.”
Cifrele arată cât de lungă a fost încetinirea. Creșterea a coborât de la 4,2% în 2022 la 2,3% în 2023, apoi la 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. În prima jumătate din 2026, economia este cu 0,7% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, deși trimestrul al doilea a depășit așteptările Raiffeisen, cu un avans de 0,5% față de primul. Doar construcțiile cresc, în timp ce industria și serviciile scad. Consumul populației este pe o pantă descendentă din al treilea trimestru din 2025 până în al doilea din 2026.
Explicația nu ține doar de ciclul economic, a argumentat Dumitru, ci și de o problemă structurală: competitivitatea insuficientă. Comparația cu vecinii e usturătoare, pentru că Polonia are o creștere estimată la 3,4% în 2026 și 3,0% în 2027. România riscă astfel să stagneze, în timp ce Varșovia își mărește din nou avansul. La aceasta se adaugă războiul din Iran, care erodează potențialul de creștere și un consum deja fragil.
Pentru a doua parte a anului, o speranță vine din agricultură: deși o parte a țării a suferit din cauza secetei, culturile de toamnă au fost bune și ar trebui să contribuie pozitiv. Raiffeisen anticipează o revenire la 1,5% în 2027 și la 2,7% în 2028. Inflația a depășit vârful, dar rămâne ridicată, iar deficitul continuă să fie o vulnerabilitate majoră, într-un buget dependent de piețele financiare. Mesajul economistului pentru antreprenori a fost că perioada rămâne grea și că efortul de consolidare nu s-a încheiat.
Sursă text și foto: Transilvania Business — articolul original