România și Statele Unite pregătesc un fond comun de investiții pentru proiecte din energie nucleară, gaze naturale, infrastructură, tehnologie și alte sectoare considerate strategice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Bucureștiul negociază în acest sens cu US International Development Finance Corporation (DFC), instituția prin care guvernul american finanțează proiecte în străinătate. Dacă fondul va fi creat, pentru prima dată bani publici românești și capital privat american ar intra împreună, printr-un vehicul dedicat, în investiții de care economia are mare nevoie și pe care bugetul nu le mai poate susține singur.
Potrivit ministrului, fondul ar reuni Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat din Statele Unite și alte surse de finanțare. Nazare prezintă inițiativa drept trecerea la „proiecte concrete”, după un an în care, spune el, s-a construit strategic un parteneriat puternic între cele două țări. Deocamdată nu s-au anunțat valoarea fondului, calendarul și lista proiectelor care ar putea primi bani.
Momentul are o explicație. România are un deficit bugetar mare și se află sub presiunea consolidării fiscale, așa că statul are tot mai puțin spațiu să finanțeze direct proiecte mari. Un fond în care statul pune doar o parte din bani și atrage restul de la investitori privați îi permite să continue investițiile fără să încarce și mai mult bugetul. Pentru Banca de Investiții și Dezvoltare, o instituție încă tânără, un parteneriat cu DFC ar aduce și credibilitate, și acces la investitori pe care greu i-ar putea atrage singură.
Pentru Washington, interesul e în primul rând strategic. DFC a devenit în ultimii ani unul dintre principalele instrumente prin care SUA își susțin aliații din flancul estic, mai ales în energie, unde miza e reducerea dependenței regiunii de resursele rusești. Energia nucleară ocupă un loc aparte: companiile americane sunt deja implicate în proiectele românești din domeniu, de la extinderea centralei de la Cernavodă până la reactoarele modulare mici plănuite la Doicești. Un fond comun ar putea deveni canalul prin care aceste colaborări primesc finanțare mai ușor.
Rămâne de văzut cât de mare va fi fondul și cât de repede va funcționa efectiv. Asemenea mecanisme se negociază de obicei luni întregi, iar alegerea proiectelor, împărțirea riscurilor și regulile de guvernanță vor spune mai mult decât anunțul de acum dacă e vorba de o schimbare reală sau doar de o declarație de intenție.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original