Oricâte instrumente digitale ar intra în pădurile României, felul în care arborii sunt marcați pentru tăiere rămâne, în esență, același de sute de ani: cu ciocanul. Critica aparține lui Traian Neag, coordonatorul Serviciului de Pază și Protecție din cadrul Direcției Silvice Cluj, care susține că noul Cod Silvic, adoptat în decembrie 2024, a modernizat urmărirea lemnului, dar a lăsat neatinsă metoda de inventariere a arborilor.
Legea prevede patru tipuri de ciocane, fiecare cu amprenta și rolul ei. Cel cu amprentă rotundă marchează pe picior arborii destinați exploatării și se aplică la baza cioatei sau pe o rădăcină. Ciocanul pentagonal este folosit de personalul ocoalelor silvice pentru arborii tăiați ilegal, iar cel triunghiular, de Garda Forestieră, în același scop. Amprenta pătrată delimitează suprafața parchetelor de exploatat și traseele de scos-apropiat.
Pentru inginerul Neag, sistemul e depășit tocmai pentru că nu oferă garanții pe termen mediu și lung. În timp, factori fizici și biologici alterează amprenta, iar un semn șters sau greu de citit poate compromite inventarierea arborilor. Asta înseamnă, practic, că proba materială a unei marcări legale sau ilegale se poate pierde.
Contrastul vine din zona de transport și trasabilitate, unde s-a trecut la instrumente moderne prin aplicația SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos). Aceasta oferă date despre actele de punere în valoare (APV), despre locațiile de unde se încarcă lemnul și despre informațiile asociate acestor puncte. APV-urile rezultă din marcările făcute pe tot parcursul anului cu dispozitive mobile, care culeg și coordonatele GPS ale arborilor propuși spre exploatare. Tehnologia există deci la început și la sfârșitul lanțului, dar lipsește chiar din gestul de pe teren.
Neag consideră că România ar putea renunța la marcarea cu ciocanul și ar putea prelua soluții din țările vest-europene: grefarea de senzori sau cipuri în arbori ori vopseaua fluorescentă aplicată cu spray. Nu a fost anunțat vreun calendar sau vreo intenție de modificare a legii în acest sens, așa că, deocamdată, la pădurile din județul Cluj, ca și în restul țării, ciocanul rămâne instrumentul oficial.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original