Unul dintre cele mai citate semnale geochimice din istoria timpurie a Pământului ar putea fi, de fapt, o întâmplare locală. Un studiu nou, publicat în revista Geology, arată că anomalia izotopică a carbonului din rocile Formațiunii Zaonega, din Karelia (Rusia), se explică prin fenomene petrecute într-un singur bazin sedimentar, de câteva sute de kilometri pătrați, și nu printr-o perturbare a ciclului carbonului la scara întregii planete. Concluzia contează pentru că Zaonega este unul dintre cele două situri de referință ale așa-numitului eveniment Shunga-Francevillian. Mulți geologi l-au considerat până acum una dintre marile convulsii globale de acum aproximativ două miliarde de ani.
Contextul este unul dintre cele mai importante capitole din trecutul Pământului. Acum circa 2,5 – 2 miliarde de ani, oxigenul a început să se acumuleze în atmosferă, iar schimbarea a pus în mișcare procese care, în timp, au deschis drumul organismelor complexe, de la plante la animale. În aceeași perioadă, sub fundul mărilor s-au îngropat cantități uriașe de materie microbiană. Carbonul a rămas astfel prins în roci, cu o semnătură izotopică neobișnuită. Același semnal a apărut atât în Karelia, cât și în Bazinul Francevillian din Gabon, iar potrivirea dintre două locuri atât de îndepărtate a fost interpretată drept dovada unui fenomen planetar.
Echipa condusă de Nivedita Thiagarajan a căutat răspunsul în gazele rămase captive în buzunare microscopice din rocă. Zaonega adăpostește unul dintre cele mai vechi zăcăminte de petrol fosil cunoscute. Scenariul propus pornește de la o placă de magmă care s-a strecurat printre sedimentele marine ale zonei, aflate pe atunci sub un ocean dispărut. Căldura a „gătit” materia organică din sedimente și a produs hidrocarburi precum metanul și propanul. Gazele au migrat apoi în sus, spre comunitățile de microorganisme de lângă fundul mării care se hrăneau cu metan. Biomasa acestor microbi purta amprenta izotopilor ușori ai carbonului, iar aceasta este semnătura pe care geologii o citesc astăzi în rocă. Cercetătorii au reconstituit și diferențele de temperatură din bazin: aproximativ 350 de grade Celsius lângă intruziunea magmatică și în jur de 72 de grade în zona unei vechi scurgeri de asfalt de pe fundul mării.
Autorii nu pretind că au închis subiectul. Ei nu exclud contribuția altor procese, dar susțin că anomalia din Zaonega a fost produsă în principal de ce s-a petrecut în interiorul bazinului. „Deoarece Zaonega este un sit de referință pentru evenimentul Shunga-Francevillian, rezultatele noastre ridică întrebări importante cu privire la posibilitatea ca acesta să fie considerat un eveniment mondial”, a explicat Thiagarajan. Studiul ridică astfel o problemă mai largă de metodă. Când un eveniment „global” se sprijină pe un număr mic de situri, o explicație locală convingătoare pentru unul dintre ele slăbește întreaga construcție.
Titlurile care vorbesc despre o descoperire care „schimbă tot” exagerează însă. Studiul nu pune sub semnul întrebării oxigenarea atmosferei și nici rolul ei în apariția vieții complexe. Discuția privește felul în care a fost interpretat un anumit semnal chimic din acea epocă. Verdictul final va veni probabil din Gabon, unde echipa vrea să testeze aceeași ipoteză. Dacă și acolo semnalul se dovedește local, cele două situri ar fi coincidențe regionale, nu dovezi ale aceluiași fenomen global, iar evenimentul Shunga-Francevillian ar trebui reevaluat. Dacă, dimpotrivă, datele din Africa indică un proces de alt tip, ipoteza globală rămâne în discuție.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original