Seceta din acest an a lăsat râurile din județul Cluj aproape fără apă: la stația hidrometrică de la Maia, debitele nu au trecut de 18% din media multianuală, potrivit datelor Prefecturii Cluj. La Cluj-Napoca, mediile lunare din 2026 s-au situat între 30 și 82% din valorile obișnuite. Situația e și mai dură în județul vecin, Satu Mare, unde peste 39 de mii de hectare au fost afectate de seceta pedologică.
Pe cursurile mici din Cluj, urmările se văd direct în albie. Spre sfârșitul lunii septembrie, râurile Borșa, Gădălin și Olpret aveau porțiuni cu apă aproape stătută, iar pârâul Sălătruc, la Cășeiu, secase complet. Lacurile de acumulare au primit și ele mai puțin decât în mod obișnuit: Tarnița era umplut între 81 și 96%, iar Gilău între 59 și 66%. Alimentarea cu apă a populației nu este însă în pericol deocamdată. Sursele din Tarnița, Someșul Cald, Gilău și Florești deservesc circa 560 de mii de locuitori din Cluj și alți 55 de mii din Sălaj.
Problema nu se oprește la robinet. Cu debite mici și temperaturi ridicate, apa se încălzește mai repede, oxigenul scade, algele se pot înmulți excesiv, iar poluanții devin mai concentrați. În Lacul Călinești, din Satu Mare, s-a semnalat deja mortalitate piscicolă, iar mai multe pâraie mici au secat.
Cele mai mari pierderi sunt însă în agricultură. Comisiile din Satu Mare verificaseră până la sfârșitul lui septembrie peste 39 de mii de hectare. Aproape 16 mii de hectare de porumb au pierdut între 50 și 90% din recoltă, iar alte peste 13.500 de hectare de floarea-soarelui au fost afectate în proporție de 45–85%. În unele ferme, culturile au fost calamitate total. Șapte localități sătmărene au avut probleme punctuale cu apa, iar în Bârsău și în satul Cărășeu locuitorii au primit apă din cisterne. Situația nu s-a generalizat datorită rezervei subterane a acviferului Someșului.
Cât despre despăgubiri, schema aprobată de Guvern în septembrie, de peste 155 de milioane de lei, acoperă doar porumbul și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025. Ajutorul poate ajunge la 333 de lei pe hectar pentru suprafețele distruse integral și scade odată cu procentul pierderilor. Pentru 2026 nu există încă o schemă națională cu sume stabilite, dar procesele-verbale întocmite acum de comisii ar putea sta la baza unui viitor ajutor. Fermierii din Satu Mare își mai pot anunța pagubele până pe 15 octombrie și trebuie să lase nerecoltată o zonă de cel puțin 5% din suprafața afectată, pentru verificarea în teren.
Ploile din zilele următoare pot îmbunătăți temporar umiditatea de la suprafața solului și pot ridica puțin debitele râurilor mici. Refacerea rezervelor din sol, a apelor subterane și a ecosistemelor ar cere însă precipitații constante, nu doar câteva averse de toamnă.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original