Debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, a fost în creștere în intervalul luni – marți dimineață, ajungând la valoarea de 1. 350 metri cubi pe secundă, de la valoarea de 1.
300 m3/s, din ziua precedentă, când fusese staționar. Nivelul este în continuare de aproape trei ori mai mic decât media multianuală a lunii august (3900m3/s), arată datele oficiale ale Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INHGA). Potrivit specialiștilor, debitele au început să crească datorită ploilor recente înregistrate cu precădere în Austria.
Acestea vor continua să urce, potrivit prognozei pe întreaga săptămână. Astfel, în dimineața zile de 31 august, INHGA estimează să debitul la intrarea în ţară va fi în creștere până la valoarea de 1. 600 m3/s.
Cea mai recentă prognoză arată însă că după două zile la această valoare, debitul revine pe trend de scădere, pe 1 septembrie. Teoretic, durează aproximativ cinci zile ca apele fluviului să ajungă de la intrarea în țară la Cernavodă, potrivit specialiștilor. Sub recordul istoric România este în stare de alertă energetică, din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă (700 MW), pe 28 iulie, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, care au dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de pe fluviu de la intrarea în țară, cu o cotă de 10-15% din totalul generat la nivel multianual.
Centrala de la Cernavodă asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ 20% din producția națională de energie. Pe 1 august, debitul fluviului la intrarea în țară era în ușoară scădere, ajungând la valoarea de 1. 550 m3/s.
Lunea trecută, pe 17 august, debitul Dunării ajunsese la 1. 350 de metri cubi pe secundă la Porțile de Fier, semnificativ sub nivelul minim istoric înregistrat în amenajarea hidrologică de pe fluviu la intrarea în țară, după cum a declarat pentru Mediafax Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier. Recordul anterior la Porțile de Fier a fost raportat acum aproape 23 de ani, în septembrie 2003, când debitul a fost de 1.
474 mc/s. În același an a fost și prima – și singura dată până pe 13 iulie – când România a rămas fără energie nucleară din cauza nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei de la Centrala nucleară de la Cernavodă. Încă se lucrează pe Dunăre Prognoza INHGA indică o spaționare a a nivelului Dunării la Cernavodă la minus 253 de centimetri, de marți până inclusiv joi, apoi variații zilnice minore, de 1, 2 centimetri în minus și în plus, ajungând pe 1 septembrie la un nivel prognozat mai bun decât marți, de minus 249 de centimetri.
Cel de-al doilea reactor al Centralei nucleare a intrat în operațiuni de închidere când Dunărea a ajuns la de minus 230 de centimetri. Astfel, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat pe 13 iulie, din cauza condițiilor hidrologice, iar deficitul de energie, cei aproximativ 700 MW puterea instalată, este acoperit din surse alternative și importuri În continuare, începând de sâmbătă, sunt în derulare lucrări de dragare a fluviului în zona Cernavodă. „Astăzi draga de la Apele Române Crișuri & Apele Române Argeș-Vedea continuă acțiunile de redirijare a apelor către CNE Cernavodă”, arată cea mai recentă postare de pe Facebook a Apelor Române.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat, vineri, noi măsuri de urgență pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Guvernului, printre noile măsuri se numără continuarea lucrărilor de dragare în zona Cernavodă, construirea unui epiu pe Dunărea Veche și suplimentarea debitului prin eliberarea de apă din acumulările de pe râul Olt. Guvernul a precizat că măsurile adoptate prin hotărârea CNSU au rezultat în urma analizelor realizate de instituțiile responsabile și de specialiștii consultați în Comitetului Interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2 .
De precizat că producătorul național de energie electrică Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a dat asigurări luni, în contextul măsurilor anunțate de Executiv și a comentariilor publice ulterioare, că nu există niciun un risc operațional sau de securitate nucleară asociat opririi celor două unități, din cauza debitelor extrem de reduse ale Dunării.