Leșinul și amețeala care îl precede sunt cea mai frecventă urgență medicală la bordul avioanelor. Însoțitorii de zbor spun că o cauză des întâlnită e foarte banală: pasagerii urcă în avion flămânzi, deshidratați și obosiți. Datele medicale confirmă doar în parte această impresie. Leșinurile sunt într-adevăr pe primul loc, însă nu toate au legătură cu faptul că omul a sărit peste masă.
Cifrele vin din studii ample. O cercetare publicată în The New England Journal of Medicine a analizat aproape 12.000 de urgențe raportate în timpul zborurilor. Dintre acestea, 37,4% au fost sincope, adică pierderi ale cunoștinței, sau presincope, adică starea în care pasagerul simte că urmează să leșine. O analiză apărută ulterior în JAMA a ajuns la aproximativ 33%. Pe scurt, cam unul din trei incidente medicale de la bord înseamnă leșin sau aproape-leșin. Pe rețelele sociale circulă ideea că „jumătate” dintre urgențe ar fi provocate de lipsa mâncării. Afirmația pornește din ce povestesc membrii echipajelor, nu dintr-o statistică verificată.
Poveștile acestea nu trebuie totuși ignorate. Tatiana Laibinis, însoțitoare de bord în Statele Unite, spune că mulți dintre pasagerii pe care i-a văzut leșinând au recunoscut apoi că nu mâncaseră înainte de zbor. Mulți au spus și că nu mai leșinaseră niciodată. Explicația e că mai mulți factori se adună. În cabină, presiunea e mai mică decât la nivelul mării, iar aerul e uscat. Unui om sănătos, odihnit și hrănit, aceste condiții nu îi fac mare lucru. Pentru cineva care n-a mai mâncat de dimineață, a băut un pahar de vin la aeroport și are deja o problemă de sănătate, ele pot conta mult. Ziua de călătorie începe cu mult înainte de decolare: drumul până la aeroport, check-in-ul, controlul de securitate și așteptarea la poartă pot lungi mult timpul dintre mese. Riscul crește pentru persoanele care iau medicamente ce influențează glicemia.
Nici mâncarea servită în avion nu e o soluție sigură. Pe multe curse scurte oferta e redusă sau lipsește complet, iar la turbulențe echipajul poate opri servirea. Specialiștii recomandă să ai ceva la tine în bagajul de mână: un fruct, un sandviș simplu, biscuiți integrali, batoane cu puțin zahăr sau nuci, dacă regulile companiei și eventualele restricții legate de alergii permit. Mâncarea foarte grasă se digeră greu, iar cea sărată face sete. Alcoolul deshidratează, iar prea multă cafea crește agitația și strică somnul. Apa trebuie băută începând de dinainte de îmbarcare, nu doar în aer. O sticlă reutilizabilă goală trece de controlul de securitate și poate fi umplută după aceea, dacă aeroportul are de unde.
Contează și ce faci când începi să te simți rău. Dacă ai amețeli, greață, transpirații reci, vedere încețoșată sau slăbiciune, anunță imediat echipajul. Nu încerca să ajungi singur la toaletă, pentru că o cădere pe culoar poate face dintr-o stare de rău o accidentare. Nu presupune nici că e doar foame. Durerea în piept, lipsa de aer, vorbirea greoaie, slăbiciunea pe o parte a corpului, confuzia care nu trece sau pierderea cunoștinței pentru mai mult timp pot fi semnele unei urgențe grave, care cere ajutor medical rapid. O gustare înainte de zbor poate preveni unele episoade de slăbiciune, dar nu înlocuiește atenția la semnalele pe care le dă corpul.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original