Moscova a ridicat din nou miza până la nivel nuclear. Kremlinul a avertizat că va recurge la arma atomică dacă Kaliningradul va fi blocat, după ce Lituania și Polonia au organizat exerciții militare comune la granița lor și lucrează la un plan coordonat de evacuare a civililor pentru cazul unei acțiuni militare rusești. Amenințarea nu vine din senin. În centrul ei se află Coridorul Suwalki, o fâșie de pământ cu o lungime de sub 100 de kilometri și o lățime de aproximativ 65 de kilometri. Ea este singura legătură terestră dintre enclava rusă de la Marea Baltică și Belarus, aliatul Moscovei.
Pentru NATO, aceeași fâșie e un punct vulnerabil. Coridorul desparte Lituania de Polonia și este singura legătură pe uscat dintre statele baltice și restul Alianței. Strategii occidentali îl tratează de ani buni drept unul dintre cele mai sensibile locuri de pe harta Europei. Dacă Rusia l-ar închide, Estonia, Letonia și Lituania ar rămâne izolate pe uscat. Dacă l-ar închide Occidentul, izolată ar rămâne enclava rusă. Fiecare tabără privește coridorul ca pe un punct de sufocare pentru cealaltă, iar asta explică tonul dur al Moscovei.
Kaliningradul a ajuns la URSS după Al Doilea Război Mondial și a devenit una dintre cele mai militarizate zone ale Rusiei, nu doar ieșirea ei la Marea Baltică. Potrivit Institutului Danez pentru Studii Internaționale, citat de presa spaniolă și preluat de agenția Rador, pe cei 15.100 de kilometri pătrați ai enclavei sunt dislocate două regimente de pușcași motorizați, un regiment de tancuri, o brigadă de artilerie și o brigadă de rachete. Acolo se află și unități de război electronic și de geniu, plus două regimente de apărare antiaeriană și instalații radar. Tot în Kaliningrad își are sediul Flota Baltică, cu nave, corvete, dragoare de mine și aviație navală. Cea mai mare îngrijorare o provoacă rachetele Iskander, care pot lovi ținte aflate la sute de kilometri. În raza lor intră statele baltice, Scandinavia, Germania și Polonia. Riscul nu e doar teoretic: din enclavă au decolat drone și, recent, chiar un elicopter militar rusesc, care au pătruns în spațiul aerian al statelor vecine.
Tocmai aici apare vulnerabilitatea Moscovei. Toată această forță nu are o legătură terestră directă cu Rusia. Dacă Lituania, Polonia și aliații lor ar închide coridorul, garnizoana din Kaliningrad n-ar mai putea ajunge pe uscat în Belarus. Efectul s-ar simți și în războiul din Ucraina, pentru că Rusia a mutat deja pe front unități de pușcași motorizați și echipamente din enclavă. Analiza preluată de Rador consideră blocarea coridorului cea mai directă cale de a lovi Rusia. O blocadă navală sau aeriană ar întâlni o rezistență puternică tocmai din cauza forțelor concentrate în Kaliningrad. Din acest unghi, amenințarea nucleară arată mai degrabă ca o încercare de descurajare preventivă decât ca un plan concret: Moscova vrea ca nici măcar ideea unei izolări să nu ajungă pe masa NATO.
Terenul spune și el ceva despre miză. Coridorul e o zonă mlăștinoasă și împădurită, cu foarte puțini locuitori, străbătută de doar două drumuri și o cale ferată. Un astfel de teren e ușor de blocat și greu de apărat. Exercițiile lituano-polone și planurile de evacuare arată că Vilniusul și Varșovia iau în calcul scenarii pe care până nu demult le discutau doar analiștii. Retorica nucleară a Kremlinului arată, la rândul ei, cât de mult contează pentru Rusia aceste câteva zeci de kilometri de pădure și mlaștină.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original