AUR conduce în toate sondajele recente privind intențiile de vot pentru parlamentare, cu un avans care variază, în funcție de institutul care face măsurătoarea, de la peste zece puncte procentuale până la o distanță și mai mare față de principalii rivali. Întrebarea „cu cine ai vota dacă duminică ar fi alegeri?” revine constant în dezbaterea publică și arată, de fiecare dată, cât de împărțit este electoratul.
Într-un sondaj CURS din iulie 2026, citat de HotNews, AUR avea 34% din intenții, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%. USR se situa la 9%, iar UDMR la 4%. Cercetarea IRES, prezentată de Digi24, indică aceeași ordine, dar cu un scor mai mare pentru AUR: aproximativ 40%.
Diferența dintre cele două cifre nu înseamnă neapărat că unul dintre institute greșește. Eșantioanele, metodele de colectare și perioadele de culegere a datelor sunt diferite, iar rezultatele trebuie citite ca repere de tendință, nu ca prognoze exacte. Tendința, în sine, e consecventă: AUR primul, apoi PSD, PNL și USR.
Contextul ajută la explicarea acestui tablou. Costurile de trai, taxele, salariile și pensiile, dar și sănătatea și educația, alimentează o nemulțumire pe care mai multe sondaje din ultimele luni au consemnat-o în privința direcției țării. Când încrederea în partidele de la guvernare scade, electoratul tinde să caute alternative: un partid nou, un lider nou sau o formațiune care se prezintă ca opoziție față de sistem.
Rămâne însă o categorie de alegători indeciși, care consideră că promisiunile se repetă de la o campanie la alta și care ia decizia târziu. Ei sunt cei care pot schimba raportul de forțe într-un interval scurt, iar istoria recentă a politicii românești a arătat de mai multe ori că intențiile de vot nu sunt definitive.
Sursă text și foto: Informația de Transilvania — articolul original
