Curtea de Conturi și Autoritatea de Audit funcționează de joi, 15 octombrie 2026, fără conducere legal învestită, după ce Parlamentul nu a numit la timp înlocuitori pentru cei patru consilieri de conturi al căror mandat de nouă ani a expirat miercuri, 14 octombrie. Blocajul afectează în special capacitatea Curții de a adopta hotărâri în plen, iar la Autoritatea de Audit vicepreședintele rămas nu mai are nicio atribuție.
Mandatele expirate aparțin lui Mihai Busuioc, Dan Lucian Vlădescu, Florin Tunaru și Aurel Dumitru, toți numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 78 din 15 octombrie 2017. Vlădescu conducea Autoritatea de Audit, iar Tunaru era unul dintre vicepreședinții acesteia. Legea 94/1992 și Constituția prevăd că mandatul consilierilor de conturi este de nouă ani și „nu poate fi prelungit sau înnoit”, deci nu există o cale de a-l întinde peste termen.
La Curtea de Conturi, funcția de președinte era vacantă încă din iulie 2025, când Busuioc a ajuns judecător la Curtea Constituțională. Atribuțiile erau exercitate interimar de Mihaela Călugăreanu, desemnată de Parlament până la numirea unui titular. Potrivit art. 46 alin. (6) din Legea 94/1992, interimatul nu poate depăși limita mandatului de președinte, care s-a încheiat miercuri. Activitatea curentă ar putea continua, cel puțin parțial, la nivelul departamentelor, ale căror atribuții sunt stabilite prin hotărâre a plenului. Plenul în sine, în schimb, nu mai poate fi condus: un vicepreședinte îl poate înlocui pe președinte doar când acesta lipsește, nu și când funcția nu are titular.
Situația e mai gravă la Autoritatea de Audit, condusă de un președinte și doi vicepreședinți, toți consilieri de conturi. Atribuțiile vicepreședintelui sunt delegate de președinte, iar odată cu încetarea mandatului lui Vlădescu, vicepreședinta rămasă, Camelia Pricopie, a rămas fără competențe.
Problemele ar putea continua. Pe 6 noiembrie expiră încă două mandate, cel al Mihaelei Călugăreanu, numită în 2022 pe restul mandatului lui Vasile Gherasim după decesul acestuia, și cel al lui Aurel Dumitru. Autorul sursei consideră că nenumirea la timp ar putea ține de un calcul de oportunitate: șase numiri deodată, după 6 noiembrie, ar presupune o singură procedură și un singur pachet de negocieri politice. Dacă așa stau lucrurile, termenele au fost urmărite, dar nu și efectele celorlalte prevederi legale, care au dus la blocarea activității instituțiilor.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original