Decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru ajunge în instanță. Primul termen este luni, 28 septembrie, la Curtea de Apel București, în timp ce Mureșan încă pregătește votul de încredere din Parlament. Contestația a fost depusă de Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT., iar dosarul l-a primit judecătoarea Olimpiea Crețeanu. Numele ei a apărut în ultimele luni în mai multe spețe cu miză politică.
Acțiunea a fost inițiată de Ioana Grosaru, deputată neafiliată care reprezintă comunitatea italiană în Parlament. Ea cere anularea decretului emis pe 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi. Pârâți sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Actul contestat are un singur articol. Prin el, Mureșan este desemnat să ceară votul Parlamentului pentru programul și lista noului Guvern, conform articolului 103 alineatul (2) din Constituție. Decretul nu îl numește deci premier. Îi dă doar mandatul de a merge în fața legislativului, iar acolo se decide dacă noul Executiv trece sau nu.
Dosarul a fost înregistrat pe 22 septembrie, la o zi după semnarea decretului, și repartizat Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal, completul nr. 7 Fond. Surse din instanță au declarat pentru G4 Media că titulara completului, care judecă în format de unic judecător, este Olimpiea Crețeanu. În această vară, la cererea PSD, ea a suspendat aplicarea a cinci hotărâri ale guvernului interimar condus de Ilie Bolojan. Alte șase au fost suspendate de judecătoarea Ana Maria Tudor, fină de botez și de cununie a fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. O investigație G4 Media arată că cele 11 sentințe au motivări superficiale, preluate prin copy-paste de la una la alta, cu erori materiale grave. Greșelile au fost atât de multe încât chiar PSD, reclamantul, a cerut corectarea lor.
Numele judecătoarei a mai apărut la începutul anului. Atunci, avocata AUR Silvia Uscov a încercat să obțină, prin instanță, îndepărtarea judecătorului Dacian Dragoș din Curtea Constituțională. Demersul a venit exact când CCR delibera asupra legii privind pensiile speciale ale magistraților și a eșuat în cele din urmă. Aceste precedente fac ca dosarul să fie urmărit cu atenție. Instanța de contencios nu mai judecă de data aceasta hotărâri de guvern, ci un act al șefului statului care ține direct de formarea unui nou Executiv.
Juridic, prima întrebare este dacă un astfel de decret poate fi atacat în contencios administrativ. Legea contenciosului exclude de la control actele autorităților publice care privesc raporturile lor cu Parlamentul. Desemnarea unui candidat la funcția de premier, care urmează să ceară votul de încredere al legislativului, pare să intre în această categorie. De aceea, e foarte posibil ca excepția de inadmisibilitate să fie discutată înaintea fondului. Politic, calculul e simplu. Orice măsură a instanței care ar afecta decretul ar complica, cel puțin temporar, calendarul de învestire a noului guvern.
RO.AS.IT., reclamanta din dosar, a fost înființată în 1993 la Suceava de un grup de descendenți ai emigranților italieni stabiliți în Bucovina și a dobândit personalitate juridică în 1996. Sursa nu spune pe ce argumente se bazează cererea de anulare. Ele vor deveni probabil publice abia la termenul de luni.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original