Temperaturile record din această vară îi obligă pe tot mai mulți oameni să își schimbe rutina de exerciții fizice. Specialiștii avertizează că renunțarea completă la mișcare din cauza căldurii poate avea consecințe serioase asupra sănătății pe termen lung, însă sportul practicat în condiții extreme poate deveni la fel de periculos.
Cercetătorii explică ce se întâmplă în organism atunci când facem efort pe caniculă și care sunt cele mai eficiente metode pentru a rămâne activi în siguranță, conform BBC . Pe măsură ce temperaturile globale cresc, activitățile fizice desfășurate în aer liber devin tot mai greu de susținut. Fenomenul este vizibil inclusiv la competițiile sportive de cel mai înalt nivel.
La Cupa Mondială din 2026, organizată în Statele Unite, Canada și Mexic, fotbaliștii beneficiază de pauze suplimentare pentru hidratare, introduse pentru a reduce riscurile asociate temperaturilor ridicate. Problema nu îi afectează însă doar pe sportivii profesioniști. Mersul pe jos, alergarea, ciclismul sau chiar deplasările zilnice devin mai solicitante atunci când termometrele indică valori extreme.
Potrivit lui Christian García-Witulski, epidemiolog specializat în stil de viață și mediu, temperaturile ridicate transformă orice formă de activitate fizică într-un efort suplimentar pentru organism. În același timp, cercetătorii avertizează că reducerea constantă a activității fizice din cauza căldurii ar putea avea efecte grave asupra sănătății populației. Un studiu recent estimează că schimbările climatice și scăderea nivelului de mișcare asociată temperaturilor ridicate ar putea contribui la între 470.
000 și 700. 000 de decese premature anual până în anul 2050. În timpul exercițiilor fizice, mușchii produc căldură prin contracție.
Pentru a împiedica supraîncălzirea, organismul începe să transpire și direcționează o cantitate mai mare de sânge către piele. Această reacție de apărare creează însă o problemă. Același sânge este necesar și pentru transportul oxigenului către mușchi.
Potrivit profesorului Ollie Jay, specialist în sănătate și temperaturi extreme la Universitatea din Sydney, pielea „concurează” cu mușchii pentru resursele disponibile. Rezultatul este apariția mai rapidă a oboselii. Mușchii primesc mai puțin oxigen, iar inima este obligată să muncească mai intens pentru a menține funcționarea optimă a organismului.
În condiții extreme, acest proces poate duce la epuizare termică sau chiar la insolație. Specialiștii spun că una dintre cele mai eficiente măsuri este modificarea programului de exerciții. Activitatea fizică practicată dimineața devreme sau seara reduce semnificativ stresul termic asupra organismului.
La fel de importantă este alegerea unor trasee sau spații umbrite. Diferența dintre o zonă expusă direct soarelui și una aflată la umbră poate ajunge chiar și la 12-15 grade Celsius, ceea ce influențează considerabil nivelul de confort și siguranță. Mulți oameni se uită doar la temperatura afișată de termometru, însă umiditatea joacă un rol esențial în modul în care corpul gestionează căldura.
Mecanismul principal de răcire al organismului este evaporarea transpirației. Atunci când aerul este foarte umed, evaporarea are loc mult mai greu, iar corpul pierde capacitatea de a elimina eficient căldura acumulată. Din acest motiv, o zi cu temperaturi moderate, dar cu umiditate foarte ridicată, poate fi resimțită ca fiind mult mai sufocantă decât una mai fierbinte, dar uscată.
Pe fondul temperaturilor ridicate, organismul obosește mai repede, transpirația devine mai abundentă, iar senzațiile de amețeală și disconfort apar mai rapid. În plus, nopțile foarte calde afectează calitatea somnului, ceea ce reduce capacitatea de efort din ziua următoare. Contrar așteptărilor, pungile cu gheață aplicate pe zone mici ale corpului nu reprezintă cea mai eficientă metodă de răcire.
Un prosop rece și umed aplicat succesiv pe brațe, picioare și trunchi poate avea, de asemenea, efecte importante în reducerea temperaturii corporale.