Pentru mulți tineri din Generația Z, a ieși la o întâlnire nu mai înseamnă ce însemna pentru părinții lor. Codul nescris al relațiilor, cu bărbatul care face primul pas, plătește nota și are drept țintă căsătoria, cu familia care își dă acordul, a pierdut mult teren. Au contribuit la asta aplicațiile de dating, telefonul care ține oamenii mereu în legătură și o viziune mai relaxată asupra rolurilor de gen. Asta nu înseamnă că toată generația gândește la fel. Dar dacă pui față în față obiceiurile de acum cu cele de acum câteva decenii, unele diferențe sar în ochi.
Cea mai surprinzătoare diferență ține chiar de semnificația unei întâlniri. Pentru generațiile mai vechi, ieșitul cu mai multe persoane, pe rând, era o formă firească de a verifica dacă există compatibilitate, fără vreo promisiune pentru viitor. Acum, pentru o parte dintre tineri, o invitație are mai multă greutate: poate fi citită ca semn că celălalt vrea o relație, nu doar să cunoască pe cineva. Paradoxul e că tocmai de aceea întâlnirea propriu-zisă tinde să vină mai târziu. Înainte de ea e o perioadă lungă de tatonare, cu mesaje și conversații, în care fiecare încearcă să-și dea seama dacă atracția e reciprocă. Explicația pare simplă. Când o întâlnire contează mai mult, oamenii o amână până când sunt mai siguri de răspuns.
S-a schimbat radical și felul în care începe totul. Înainte de internet, varianta era să abordezi pe cineva direct sau să-l suni. Acum, o poveste poate începe cu un mesaj într-o aplicație, iar invitația la o întâlnire poate veni înainte ca cei doi să se fi văzut vreodată. Asta a avut două efecte opuse. Pe de o parte, unor tineri li se pare mai greu sau mai nenatural decât părinților lor să intre în vorbă cu un necunoscut. Pe de altă parte, aplicațiile le-au dat o șansă și celor care nu s-ar fi abordat niciodată pe calea obișnuită.
Cel mai vizibil se vede ruptura în rolurile de gen. Pe vremuri, de regulă bărbatul făcea invitația, plătea și se ocupa de drum, în timp ce femeia era asociată cu familia și gospodăria. Generația Z a renunțat în mare parte la această împărțire fixă. Nota se poate plăti pe din două, femeia poate face primul pas, iar sarcinile din cuplu se stabilesc după cum le convine celor doi. Nu e doar o chestiune de etichetă la restaurant. În spate stă o altă idee despre viața în doi, în care fiecare își câștigă propriii bani și responsabilitățile se împart.
Ultima diferență e legată de momentul în care o relație devine oficială. Pentru generațiile mai vechi, o legătură de durată venea aproape de la sine cu exclusivitate și cu planuri comune. La tinerii de azi, trecerea de la „ne cunoaștem” la „suntem împreună” poate dura mai mult. Asta nu înseamnă neapărat mai puțină seriozitate. Pare mai degrabă că tinerii vor să clarifice lucrurile înainte să-și asume ceva, într-o lume în care aplicațiile le arată mereu alte opțiuni, iar așteptările de la o relație nu mai sunt cele de altă dată.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original