Din cauza valurilor de căldură, a incendiilor de vegetaţie şi a inundaţiilor, veniturile scad, iar preţurile bunurilor de bază cresc. Tendinţa se va amplifica pe măsură ce temperaturile continuă să urce, scrie Deutsche Welle.
Ultimii 11 ani au fost cei mai fierbinţi de pe planetă din istorie. Schimbările climatice se manifestă în evenimente de vreme extremă, însă mai puţin vizibile sunt creşterea preţurilor şi salariile în scădere legate de o lume în încălzire. Potrivit unui studiu din 2026 realizat de MIT Sloan School of Management şi UCLA School of Law, schimbările climatice au împins deja în sus media cheltuielilor gospodăriilor americane cu 900 de dolari (870 de euro) pe an.
Costurile respective nu ar exista într-o lume fără schimbări climatice. Acestea includ asigurări tot mai costisitoare pentru locuinţe, taxe de stat şi federale în creştere. „Lipsa de acţiune în privinţa climatului nu este doar un eşec legat de mediu, ci echivalează cu o taxă impusă fiecărei gospodării americane“, se arată în raport.
Un raport din 2024 al Institutului Potsdam pentru Impactul Climatului din Germania estima că daunele provocate agriculturii, infrastructurii, sănătăţii şi productivităţii ar putea costa economia mondială 38. 000 miliarde de dolari pe an până în 2050. Însă ce impact au avut deja extremele meteo asupra salariilor şi bugetelor gospodăriilor?
„Dacă nu ne putem da seama cât ne costă schimbările climatice cu datele pe care le avem, încercările de a estima ce se va întâmpla pe viitor par aproape lipsit de speranţă“, arată Derek Lemoine, profesor de economie la Universitatea din Arizona care întrevede o reducere cu 12% a veniturilor din SUA provocate de creşterea temperaturilor. Lemoine arată cum temperaturile extreme dintr-un comitat din SUA au efecte economice în cascadă în locaţii depărtate cu vreme mai blândă din cauza lanţurilor comerciale şi de aprovizionare interconectate. Lemoine vrea să înţeleagă cum, dacă un val de căldură devastează recoltele de porumb din America, alte industrii care se bazează pe porumbul respectiv, vor avea de suferit.
Impactul climatului asupra comerţului se resimte şi în Germania, unde nivelurile extrem de scăzute ale Rinului ar putea „şterge“ până la 0,2% din PIB-ul ţării în trimestrul al treilea al acestui an, potrivit Institutului Kiel pentru economia mondială. Un studiu australian analizează de asemenea cum schimbări mai ample ale climatului, mai degrabă decât şocuri locale produse de evenimente de vreme extremă izolate, au dus treptat la o scădere a productivităţii şi producţiei economice. Raportul arată că încălzirea globală a redus producţia economică din statul New South Wales din Australia cu o medie de aproximativ 18%, sau echivalentul a 12.
974 de euro per persoană în 2024. Efectele financiare s-au acumulat la economiei statului în timp, influenţând costul alimentelor, asigurărilor şi întreţinerii infrastructurii. Conform raportului, efectele respective „agravează presiunile economice existente şi contribuie la adâncirea disparităţilor dintre regiuni, însemnând o inegalitate în creştere la veniturilor şi avuţiei.
„Acţiunile în domeniul schimbărilor climatice nu ar trebui văzute ca fiind predominant legate de mediu, ci şi ca având logică economică“, arată Frank Jotzo, economist la NSW Net Zero Commission, care a comandat studiul de mai sus. Eforturile de adaptare precum înverzirea oraşelor vor fi vitale pentru evitarea unor efecte economice mult mai puternice pe viitor. Adaptarea va implica şi întărirea sistemelor medicale pentru a contracara efectele asupra sănătăţii ale valurilor de căldură, care reduc productivitatea, arată Jotzo.
Lemoine avertizează însă că adaptarea este atât de costisitoare în sine, încât ar putea exacerba pierderile de venituri şi ar putea fi ineficientă dacă nu este realizată în mod comprehensiv.