♦ După ediţia din 2026, organizatorii au în plan ca Turul României să treacă la următorul nivel din punct de vedere sportiv. Cătălin Sprînceană spune că, pentru anul viitor, federaţia intenţionează să se concentreze pe creşterea nivelului competiţiei din punct de vedere sportiv şi pe atragerea unor echipe mai puternice.
Turul României 2026 s-a încheiat duminică, 13 septembrie, în Bucureşti, după cinci zile de competiţie şi aproximativ 800 de kilometri parcurşi între Chişinău şi Bucureşti. Barnabás Vas, din echipa Team United Shipping, a câştigat clasamentul general, în timp ce românul Cristian Răileanu a terminat pe locul al doilea. Cea de-a 58-a ediţie a Turului României, una dintre cele mai vechi competiţii sportive din România, a marcat o premieră pentru tur şi anume includerea Republicii Moldova în traseul competiţiei.
Cursa a început pe 9 septembrie la Chişinău şi a continuat cu traseul Iaşi, Piatra-Neamţ, Băile Balvanyos, Braşov, Ploieşti şi, în final, circuitul din Bucureşti. În total, au fost peste 800 de kilometri, iar la start s-au aliniat 21 de echipe profesioniste din 14 ţări. Mutarea startului la Chişinău a fost una dintre cele mai importante schimbări din istoria recentă a Turului României, care a necesitat o adunare de forţe atât logistice, cât şi instituţionale.
„A fost un proces mult mai costisitor. Au fost toate aceste drumuri în Republica Moldova din partea echipei noastre de traseu, să analizeze drumurile, să vedem unde nu sunt gropi, ce traseu alegem, să discutăm cu instituţii pe care nu le cunoaştem. A fost ceva unic şi, dincolo de simbolistica evenimentului, din punct de vedere sportiv eu cred că şi-a atins un obiectiv: să scoată oamenii, să îi aducă pe traseu şi să îi inspire pe foarte mulţi copii să urce pe bicicletă sau să facă sport”, spune Cătălin Sprînceană, preşedintele Federaţiei Române de Ciclism.
Dincolo de componenta sportivă, Turul României are un impact economic tot mai important. Cătălin Sprînceană susţine că o astfel de competiţie reprezintă şi o formă de promovare turistică, dar are şi un impact direct prin participanţii pe care îi adună, care se traduc în nopţi de cazare, restaurante, servicii şi consumul generat în localităţile prin care trece. „Doar noi, pe acolo pe unde trecem, per total ocupăm peste 1.
000 de camere de hotel în România, plătite din bugetul nostru, al Federaţiei Române de Ciclism, prin parteneri”, precizează el. La acest efect direct se adaugă şi turismul sportiv, mai exact oameni care urmăresc caravana în mai multe puncte ale traseului şi care se deplasează special pentru competiţie. „Am văzut aceleaşi feţe la Chişinău, după care pe undeva pe traseu din România şi la Bucureşti.
Au fost oameni care au călătorit cu Turul României special ca să urmărească caravana şi să urmărească cursa”, punctează preşedintele federaţiei. De altfel, el spune că ediţia din acest an a fost peste aşteptările organizatorilor, reuşind să atragă mai mulţi spectatori decât estimările iniţiale. În zona traseului din Bucureşti au fost aproximativ 15.
000 de spectatori pe parcursul evenimentului, cu o participare consistentă a copiilor şi familiilor. La nivelul participanţilor direcţi şi al evenimentelor conexe, Turul României a avut 130 de sportivi profesionişti la start, aproximativ 600 de amatori la evenimentele dedicate publicului şi circa 2. 500 de copii implicaţi în cursele conexe.
În acest an, au fost organizate patru concursuri pentru copii şi un concurs pentru amatori, în paralel cu competiţia profesionistă. Competiţia a fost o reuşită şi pentru co-organizatorul competiţiei – Auchan. Tiberiu Daneţiu, Director Afaceri Instituţionale & Retail Media al Auchan România, spune că implicarea companiei în acest proiect este de lungă durată, iar parteneriatul nu se limitează doar la finanţare.
„Noi suntem un partener co-organizator al Turului României.