Germania este mai aproape de a aduce în fața instanței încă un suspect în dosarul Nord Stream. Un tribunal din Croația a aprobat joi extrădarea către Germania a ucraineanului Volodimir Juravlov. Autoritățile germane îl suspectează că a participat la sabotajul din 2022 asupra gazoductului din Marea Baltică. Decizia nu înseamnă încă un transfer imediat, pentru că apărarea are la dispoziție căi de atac. Totuși, ea arată că, cel puțin la Zagreb, cooperarea judiciară europeană funcționează fără obstacole politice vizibile.
Juravlov a fost arestat în august, pe coasta croată a Adriaticii, pe baza unui mandat european de arestare emis de Germania. Acest mecanism ar trebui să facă predarea suspecților între statele Uniunii aproape automată. În cazul Nord Stream, însă, nimic nu a fost automat. Dosarul are o încărcătură politică rară, pentru că în centrul lui se află cetățeni ai unei țări pe care Europa o sprijină militar și financiar în războiul cu Rusia.
Exploziile din septembrie 2022 au scos din uz cea mai mare parte a infrastructurii prin care gazul rusesc ajungea direct în Germania. Au urmat ani de speculații despre cine ar fi în spatele lor. Moscova a acuzat Occidentul, iar unele teorii au indicat Statele Unite. Ancheta germană a mers treptat pe o altă pistă: un grup restrâns de ucraineni care ar fi plasat încărcăturile explozive pe fundul mării, folosind o ambarcațiune de agrement.
Tocmai de aceea contează fiecare decizie de extrădare. În alte capitale europene, soarta suspecților a fost diferită. Italia a acceptat să predea Germaniei un suspect, în timp ce o instanță din Polonia a refuzat. Argumentul polonez a fost că un eventual atac asupra unei infrastructuri rusești, în contextul războiului, nu poate fi tratat ca o simplă faptă penală. Croația a ales acum linia strict juridică și a lăsat ca vinovăția să fie stabilită de justiția germană.
Pentru Berlin, miza este dublă. Procurorii germani vor să arate că pot duce la capăt o anchetă despre unul dintre cele mai grave atacuri asupra infrastructurii critice europene. Guvernul german trebuie însă să gestioneze un proces care ar putea deveni incomod politic, atât în relația cu Kievul, cât și în dezbaterea internă despre energie și despre sprijinul pentru Ucraina. Dacă predarea lui Juravlov se va face, un eventual proces la care să participe mai mulți acuzați ar putea oferi, pentru prima dată, o imagine oficială despre cine a organizat sabotajul și cum.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original