Războiul din Orientul Mijlociu îi face pe europeni să-și schimbe centralele. În primele șase luni ale acestui an, proprietarii de locuințe din 12 țări europene au cumpărat 1,16 milioane de pompe de căldură, față de 1,05 milioane în prima jumătate a lui 2025. Creșterea e de puțin peste 10%, arată datele Asociației Europene a Pompelor de Căldură (EHPA), citate de The Guardian. Cifra nu e spectaculoasă în sine. Contează ce arată: când petrolul și gazele devin scumpe și nesigure, gospodăriile trec la electricitate mai repede decât ar reuși orice campanie de promovare.
Punctul de pornire a fost atacul americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie, care a declanșat războiul. Iranul a închis apoi, în fapt, strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru petrol și gaze. Transporturile au fost grav perturbate, iar la sfârșitul lui aprilie țițeiul a ajuns la 126 de dolari pe baril. Pentru cine se încălzește cu gaz sau combustibil lichid, facturile au devenit dintr-odată imprevizibile.
Bruxelles-ul a reacționat repede. La scurt timp după începutul conflictului, Comisia Europeană a cerut guvernelor din UE să reducă taxele pe electricitate și să grăbească trecerea de la combustibilii fosili la sursele regenerabile. În planul de acțiune pentru electrificare, Comisia a stabilit un principiu simplu: electricitatea nu ar trebui taxată mai mult decât gazele. Executivul european vrea să schimbe și tarifele de rețea de pe facturi, astfel încât să fie recompensate soluțiile flexibile, cum sunt pompele de căldură.
EHPA susține de mult că succesul acestor sisteme depinde în primul rând de prețul curentului. Datele de acum îi dau dreptate: vânzările au crescut tocmai în țările care au redus taxele pe electricitate. Germania arată cât poate schimba piața un sprijin public bine făcut. Datorită unei scheme de subvenții, pompa de căldură a devenit acolo tehnologia de încălzire numărul 1. Principiul de funcționare explică atractivitatea: pompa nu arde combustibil, ci mută energia termică dintr-un loc în altul. Același aparat încălzește casa iarna și o răcește vara.
Statisticile acoperă Austria, Belgia, Elveția, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia și Suedia. Sunt economii vestice și nordice, unde subvențiile și veniturile pot acoperi mai ușor costul inițial ridicat al unei pompe. Mai rămân de lămurit două lucruri. Primul este cât de repede preiau și celelalte state recomandările Comisiei privind taxarea. Al doilea este dacă ritmul se păstrează după ce prețul petrolului se va calma. Cu iarna aproape și cu strâmtoarea Ormuz încă în centrul crizei, a doua jumătate a anului ar putea aduce creșteri și mai mari. Câștigă producătorii de echipamente și furnizorii de electricitate. Pierd cei care vând gaz pentru încălzirea locuințelor, pe o piață care se micșorează de la an la an.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original