Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Evaluarea preliminară a riscului de inundații, realizată de autoritățile române în conformitate cu Directiva privind inundațiile a Uniunii Europene (UE), a identificat 526 de zone cu risc potențial semnificativ de inundații Pierderile cauzate de inundații cresc rapid, pe măsură ce activitatea economică continuă să se concentreze în zonele cu risc ridicat. România, în topul celor mai afectate țări.
Am ratat bani din PNRR pentru investiții în baraje și diguri de protecție Inundațiile reprezintă cel mai frecvent și mai costisitor hazard natural din Europa, pierderi le economice totale crescând constant, ajungând la 226 de miliarde de euro în primul sfert al acestui secol. În timp ce frecvența inundațiilor în Europa a rămas, în general, stabilă, la 46 pe an din anul 2000, costul acestora a crescut brusc. Pierderile cauzate de inundații au crescut cu 17,8%, de la 63,1 miliarde de euro între 2000-2009 la 74,3 miliarde de euro între 2010-2019.
Numai între 2020 și 2025, costul a ajuns la 88,6 miliarde de euro, o creștere de 40% față de primul deceniu al secolului, conform unei analize realizate de Allianz Research. Analiza plasează România printre țările cele mai afectate de inundații, atât din punct de vedere economic, cât și al populației lovite de acest fenomen natural. În ciuda acestei situații, autoritățile au reușit contraperformanța să rateze lucrările de consolidarea a digurilor și barajelor de protecție din fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Cu toate acestea, asigurările acoperă la nivel european doar o fracțiune din pagube. Numai inundațiile din iulie 2021 au provocat pagube record de 38 de miliarde de euro, din care doar 9 miliarde de euro au fost asigurate, gospodăriile, întreprinderile și guvernele suportând restul. Privind în perspectivă, pierderile anuale cauzate de inundațiile râurilor din UE și Regatul Unit ar putea crește de peste șase ori, de la 7,8 miliarde de euro astăzi la aproape 50 de miliarde de euro până în 2100, într-un scenariu de încălzire cu 3°C, determinate de precipitații mai intense și de dezvoltarea continuă în zonele expuse, arată analiza citată.
Inundațiile sunt evenimente locale prin originea lor fizică , dar consecințele lor economice se extind asupra întregii economii. Pentru a cuantifica aceste efecte economice, a fost simulată o inundație unică în 2027, calibrată la valoarea medie istorică a inundațiilor din fiecare țară din perioada 2015-2024 și efectele au fost comparate cu traiectoria economică până în 2030, dacă nu ar avea loc inundații. Analiza leagă inundațiile de formarea brută reală de capital fix și de venitul disponibil net real al gospodăriilor, urmărind modul în care pagubele provocate de inundații se răspândesc prin investiții, consum și finanțe publice.
Investițiile sunt cel mai afectate: pierderile cumulative brute din formarea de capital fix între 2027 și 2030 și ele variază de la 10,5% în Norvegia la 14,6% în Olanda. În acest scenariu, Germania ar înregistra cea mai mare pierdere absolută, cu 12%, de aproximativ 84 de miliarde de euro. Între timp, venitul disponibil net real al gospodăriilor scade cu 3,9-5,4% în perioada 2027-2030, pe măsură ce se acumulează costurile de reconstrucție și efectele asupra pieței muncii, reducând, la rândul lor, capacitatea gospodăriilor de a absorbi pierderile neasigurate și crescând costurile asigurărilor.
Inundațiile creează un șoc stagflaționist, crescând prețurile, încetinind creșterea economică și erodând spațiul fiscal. Prețurile de consum cresc pe măsură ce infrastructura deteriorată, logistica perturbată și disponibilitatea locală mai mică a bunurilor și serviciilor creează blocaje în aprovizionare. Impactul cumulativ asupra nivelului prețurilor rămâne limitat, de la +0,2% în Regatul Unit la +1,0% în Grecia, dar adaugă în continuare presiune asupra gospodăriilor care se confruntă deja cu un șoc al veniturilor.