Phenianul respinge orice responsabilitate pentru explozia de mină care a rănit grav mai mulți militari sud-coreeni în Zona Demilitarizată și răspunde Seulului cu dispreț. Kim Yo Jong, sora liderului Kim Jong Un și una dintre cele mai influente voci ale regimului, a numit „cu adevărat patetică și josnică” cererea Coreei de Sud de a primi scuze. Declarația a fost difuzată de agenția oficială KCNA și preluată de Reuters. Ea vine la doar câteva zile după ce Comandamentul Națiunilor Unite a stabilit că incidentul reprezintă o încălcare a armistițiului care a oprit luptele din Războiul din Coreea.
Kim Yo Jong susține că Nordul nu a pus intenționat mine în zona de frontieră. Aproape în aceeași frază însă, ea a confirmat că armata nord-coreeană lucrează la fortificarea liniei de demarcație, cu scopul declarat de a închide granița definitiv, atât de strâns încât „nici măcar animalele sălbatice să nu poată trece”. Afirmațiile se contrazic: un regim care spune deschis că vrea să facă frontiera de netrecut greu poate pretinde că minele din acea zonă au ajuns acolo din întâmplare. Formularea pare aleasă cu grijă. Phenianul nu neagă că minele sunt ale sale, ci doar că ar fi fost amplasate „în mod deliberat” acolo unde au explodat.
Seulul a spus de la început că explozia, petrecută în timpul unei misiuni de recunoaștere, a fost provocată de mine nord-coreene. Ancheta comună a armatei sud-coreene și a UNC, structura care supraveghează respectarea armistițiului, a dus miercuri la concluzia oficială că a fost încălcat acordul. Verdictul nu are consecințe practice imediate, pentru că mecanismele armistițiului mai funcționează de mult doar pe hârtie. Contează totuși ca dovadă documentată, într-un conflict în care fiecare parte își construiește propria versiune a faptelor.
Retorica Phenianului nu surprinde, dacă e privită în context. În ultimii ani, regimul de la Phenian a renunțat oficial la reunificare ca obiectiv național și numește Coreea de Sud „principalul său dușman”. Fortificarea frontierei e partea concretă a acestei doctrine: Nordul nu mai tratează linia de demarcație ca pe o separare temporară, ci ca pe granița dintre două state ostile. Din această perspectivă, o cerere de scuze din partea Seulului nu putea primi decât un refuz umilitor.
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung rămâne astfel într-o poziție incomodă. El a făcut din reducerea tensiunilor o temă centrală a mandatului și a repetat apelul la dialog chiar în aceste zile. A spus că speră ca Nordul să se alăture „pe calea restabilirii încrederii” și a promis că va căuta constant „măsuri practice” pentru a reduce tensiunile militare. Răspunsul lui Kim Yo Jong arată că Phenianul nu are, deocamdată, niciun interes să accepte oferta. Pentru Lee, riscul e dublu: dacă insistă pe deschidere după ce militari sud-coreeni au fost răniți, poate fi acuzat acasă de slăbiciune, iar dacă înăsprește tonul, renunță la singura strategie pe care a promis-o.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original