Phenianul a reacționat dur după ce Washingtonul a aprobat planul Coreei de Sud de a construi un submarin cu propulsie nucleară. Ministerul nord-coreean de Externe susține că proiectul strică și mai mult echilibrul de securitate din regiune. Critica nu e surprinzătoare. Contează însă tonul: regimul lui Kim Jong Un prezintă decizia americană ca pe o formă de proliferare nucleară, un argument pe care îl poate folosi ca să-și justifice propriul program militar.
Poziția a fost făcută publică printr-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA și preluat de Reuters. Diplomația nord-coreeană le reproșează Statelor Unite că, prin astfel de inițiative, alimentează o „acumulare radicală de arme nucleare” și slăbesc ordinea nucleară internațională. Ca să întărească acuzația, Phenianul a amintit și de AUKUS, parteneriatul prin care SUA și Marea Britanie ajută Australia să-și construiască o flotă de submarine cu propulsie nucleară.
Trimiterea la AUKUS are rost. Timp de decenii, Washingtonul a împărțit tehnologia de propulsie navală nucleară doar cu Londra. Australia a fost prima excepție. Coreea de Sud ar fi a doua, iar Phenianul caută să arate că nu e vorba de un caz izolat, ci de un tipar. Distincția pe care o fac aliații e că e vorba de propulsie nucleară, nu de arme nucleare. Pentru Coreea de Nord, deosebirea contează însă mai puțin decât mesajul politic: rivalul din sud primește de la americani o capacitate pe care puține state o au.
Seulul vrea să lanseze primul astfel de submarin până la jumătatea anilor 2030. Planul a fost stabilit cu Washingtonul anul trecut, în cadrul unui acord comercial între cei doi aliați. Avantajul militar e clar: un submarin nuclear poate sta mult mai mult sub apă și poate parcurge distanțe mult mai mari decât unul diesel-electric, care trebuie să iasă periodic la suprafață. Pentru Coreea de Sud, obiectivul declarat este să urmărească și să contracareze submarinele nord-coreene, precum și rachetele balistice lansate de pe acestea, una dintre amenințările cel mai greu de detectat din arsenalul Phenianului.
Din punct de vedere militar, până la jumătatea anilor 2030 raportul de forțe nu se schimbă. Pe termen scurt, miza e politică. Phenianul primește un argument în plus ca să răspundă la orice presiune internațională privind programul său nuclear și de rachete, inclusiv la criticile legate de propriile ambiții în domeniul submarinelor. La rândul său, Seulul transmite că nu se mai bazează doar pe umbrela americană și își construiește capacități proprii. Rezultatul e o cursă a înarmărilor tot mai vizibilă în Peninsula Coreeană, în care fiecare decizie a unei tabere ajunge rapid argument pentru pasul următor al celeilalte.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original