Consiliul Local Cluj-Napoca a amânat, în ședința de 1 octombrie, aprobarea proiectului imobiliar propus de Ramona Atena Cuc, fondatoarea agenției Grup de Lux/RE/MAX, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 98, în centrul Clujului. Documentația, care viza construirea a 12 apartamente în două corpuri de clădire, s-a întors la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism după o dezbatere de peste o oră în plen, în care vecinii au cerut consilierilor să respingă proiectul.
Motivul principal al opoziției ține de acces: terenul de 1.460 de metri pătrați, aflat într-o zonă construită protejată, chiar lângă Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, se leagă de stradă printr-un gang îngust, între clădiri vechi de peste un secol. O reprezentantă a proprietarilor vecini a spus în ședință că locuitorii din zonă „sunt hărțuiți de 4-5 ani” din cauza lucrărilor din apropiere și s-a arătat îngrijorată că utilajele de construcții, iar apoi traficul generat de cele 12 apartamente, ar trece prin acest spațiu strâmt. Potrivit unei sesizări depuse anterior de proprietari, gangul ar avea în realitate circa 2,7 metri, nu trei metri cât apare în documentație.
Pe lângă problema accesului, vecinii au mai invocat lipsa unor acorduri notariale, modul în care ar funcționa parcarea subterană, accesul autospecialelor ISU în caz de urgență, riscurile pentru clădirile vechi din vecinătate și impactul lucrărilor asupra spațiului verde din interiorul insulei urbane. Arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, a precizat în plen că legea nu condiționează aprobarea unui PUD de acordul notarial al vecinilor și a clarificat și statutul avizului ISU în acest tip de documentație.
Proiectul are deja un istoric sinuos: o primă variantă a fost respinsă în 2025, iar în aprilie 2026, după observațiile Comisiei de Urbanism și ale specialiștilor, proiectanții au redus regimul de înălțime cu un etaj la fiecare corp, eliminând peste 300 de metri pătrați construiți față de forma inițială. Cu toate aceste ajustări, documentația a ajuns în fața consilierilor cu aviz favorabil din partea arhitectului-șef, emis în iunie 2026, iar Direcția Generală de Urbanism și Direcția Juridică au considerat că întrunește condițiile tehnice și juridice pentru aprobare.
Opoziția vecinilor exprimată direct în plen a fost, în cele din urmă, suficientă pentru ca consilierii să trimită din nou dosarul la comisia de specialitate, semn că avizele tehnice favorabile nu mai sunt o garanție a aprobării automate atunci când locuitorii unei zone istorice protejate ridică obiecții consistente. Episodul se adaugă unei serii mai largi de tensiuni dintre densificarea urbană și patrimoniul construit din centrele vechi ale orașelor din Transilvania, Cluj-Napoca fiind unul dintre cele mai disputate asemenea cazuri din ultimii ani.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original