Guvernul Bolojan are pe agenda ședinței de vineri aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru modernizarea Complexului Feroviar București, o investiție estimată la 17,8 miliarde de lei, cu lucrări întinse pe cinci ani. Este vorba despre cel mai încărcat nod de cale ferată din țară, iar proiectul ar urma să schimbe felul în care circulă trenurile în și în jurul Capitalei.
Obiectivul se numește „Modernizarea liniilor și instalațiilor din Complexul Feroviar București”. Documentația prevede modernizarea sau construirea a 398 de kilometri de cale ferată, lucrări în 22 de stații și halte, intervenții la 46 de poduri, podețe, viaducte și tuneluri, plus reabilitarea a 26 de clădiri pentru călători. Deocamdată proiectul se află doar în faza de aprobare a indicatorilor, iar suma de 17,8 miliarde de lei rămâne o estimare.
Cifra nu este definitivă. Calculul pornește de la un curs de schimb dintr-o perioadă anterioară, așa că valoarea finală poate crește sau scădea odată cu actualizarea indicatorilor economici și cu evoluția costurilor. Având în vedere cum au derapat în ultimii ani multe investiții de infrastructură, rezerva nu e una de formă.
Proiectul nu apare din senior. CFR SA a semnat încă din aprilie 2022 contractul pentru studiul de fezabilitate, iar complexul vizat însumează o rețea de aproximativ 605,7 kilometri. Ținta este creșterea capacității de circulație, servicii mai bune pentru călători și pentru transportul de marfă, dar și mai multă siguranță feroviară.
Miza e mare pentru că în București converg cinci dintre cele opt magistrale feroviare ale României. Nodul face legătura cu rutele spre Portul Constanța și cu mai multe coridoare europene, între care Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, inclusiv prin traseele spre Giurgiu și Ploiești. Infrastructura contează și pentru transportul cu utilizare duală, civilă și militară.
Problemele de rezolvat sunt cele pe care le văd zilnic și călătorii: șine uzate, instalații de centralizare și semnalizare degradate, capacitate insuficientă de gararea trenurilor în stații, prea puține linii pentru marfă pe fondul creșterii traficului de persoane și disfuncții pe unele sectoare ale centurilor de est și de vest. La acestea se adaugă lipsa sau închiderea unor legături, cum este cea dintre stațiile București Grivița și București Băneasa.
Sursă text și foto: Gazeta de Caraș-Severin — articolul original