Comisia Europeană a recunoscut două noi proiecte strategice în România în domeniul materiilor prime critice: unul pentru reciclarea bateriilor uzate, altul pentru procesarea magneziului. Vestea a fost comentată de senatorul liberal arădean Glad Varga, care spune că România nu își mai permite să rămână spectator într-o competiție economică globală tot mai dură.
Varga descrie lupta pentru materiile prime critice drept una dintre marile competiții economice ale prezentului. Miza este simplă: de metalele și materialele astea depind bateriile, industria auto electrică, energia regenerabilă și o bună parte din tehnologia modernă. Cine le controlează, controlează și lanțurile de producție de mâine.
Statutul de „proiect strategic” nu înseamnă bani puși direct pe masă, dar contează. În logica legislației europene privind materiile prime critice, astfel de proiecte pot conta pe proceduri de autorizare mai rapide și pe o vizibilitate mai bună în fața finanțatorilor. Pentru o țară care își dorește să iasă din rolul de simplu exportator de resurse sau de piață de desfacere, asta poate face diferența între o idee bună și o investiție dusă la capăt.
Alegerea domeniilor nu e întâmplătoare. Reciclarea bateriilor uzate reduce dependența de importuri, pentru că materialele recuperate se întorc în producție. Magneziul, la rândul lui, e un material pentru care Europa depinde în mare măsură de furnizori din afara continentului. Din sursă nu reies însă detalii despre localizarea proiectelor, investitori sau valoarea lor, iar acestea vor decide cât de mult câștigă efectiv România, și ce regiuni, din această recunoaștere.
Sursă text și foto: Arad Online — articolul original