Clujul rămâne cea mai scumpă piață imobiliară din România, iar unele estimări arată că prețul mediu a trecut de pragul de 3.500 de euro pe metrul pătrat. Specialiștii se așteaptă ca scumpirea să continue, deși orașul traversează o perioadă în care industria IT, unul dintre motoarele economiei locale, este zguduită de adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale.
Tocmai acest contrast surprinde. Fondatoarea unei agenții imobiliare, Cornelia Bindean, spune că piața crește chiar și în acest context, iar antreprenorul Valentin Lungu estimează că majorările de preț vor merge mai departe. Explicația ține, după toate probabilitățile, de un deficit cronic de locuințe noi față de cererea care își permite să cumpere, la care se adaugă un mediu universitar puternic și investiții publice importante în infrastructură.
Valul de scumpiri a ieșit de mult din oraș. Feleacu și Sălicea sunt primele localități rurale din regiune în care prețul mediu a depășit 2.000 de euro pe metrul pătrat construit. Mulți tineri au fost împinși spre comunele din jur: Florești a devenit cea mai mare comună din țară, iar Baciu, Apahida și Jucu s-au transformat în poli rezidențiali și industriali legați direct de economia municipiului.
Distanța față de începutul anilor 2010 e mare. În 2011, orașul încă simțea urmările crizei financiare din 2008–2009, iar prețul mediu abia depășea 900–1.000 de euro pe metrul pătrat. Între 2015 și 2019, avântul sectorului IT, creșterile salariale și creditarea ipotecară, inclusiv programul „Prima Casă”, au urcat media la 1.100–1.700 de euro. Pandemia și scumpirea materialelor de construcție au dus-o apoi la 1.800–2.400 de euro, iar în perioada 2023–2026 intervalul estimat este de 2.500 până la peste 3.200 de euro. Noile ansambluri rezidențiale depășesc frecvent 3.000–3.500 de euro pe metrul pătrat.
Un rol îl are și Planul Urbanistic General, mai sever decât în alte mari orașe. Autorizarea ansamblurilor rezidențiale mari este condiționată de construirea simultană a creșelor, grădinițelor și a unor conexiuni rutiere adecvate. Regula a încetinit ritmul livrărilor de locuințe noi și a menținut presiunea asupra prețurilor. În același timp, apartamentele din Cluj au devenit un activ financiar căutat, nu doar o soluție de locuit, ceea ce întreține cererea.
Sursă text și foto: Cluj Today — articolul original