Clujul continuă să fie unul dintre cele mai căutate puncte de pe harta investițională a României, iar cifrele anunțate recent confirmă tendința: peste 30 de milioane de euro merg în Parcul Industrial Tetarom III, deținut de Consiliul Județean, către proiecte din tehnologie și reciclare, în timp ce piața imobiliară atrage investiții de peste 500 de milioane de euro, multe dintre ele pe fostele platforme industriale reconvertite în zone rezidențiale, logistice și comerciale.
Interesant e că banii nu mai urmează doar rețeta clasică a IT-ului clujean, care în ultimii ani a dat semne de stagnare. În schimb, cresc segmentele de hardware pentru inteligență artificială, robotică, producție și stocare de energie verde pentru centrele de date, dar și serviciile pentru afaceri. Carmen Bindaș, reprezentanta unei companii multinaționale, descrie industria serviciilor ca fiind unul dintre motoarele cele mai dinamice ale momentului.
Atenția vine și din afara țării. Alexandru Machedon, fondatorul holdingului StarNet din Republica Moldova, spune că economia Clujului atrage investitori prin capacitatea de a inova și anunță el însuși interesul de a investi în Cluj-Napoca. Alături de brațele robotice și producția industrială, apar și investiții în reciclarea materialelor și în industria alimentară, semn că portofoliul economic al județului se diversifică rapid.
Dincolo de anunțurile punctuale, traiectoria e una de lungă durată. În ultimii 36 de ani, Clujul a trecut de la o economie bazată pe industria grea moștenită din comunism la statutul de principal pol tehnologic, universitar și financiar al Transilvaniei. Datele Eurostat arată saltul: de la un PIB pe cap de locuitor sub 30% din media UE, la începutul tranziției, la 85-90% în prezent, cu o rată a șomajului care a scăzut de la peste 8-10% la sub 1,5%.
Această convergență rapidă cu economiile vest-europene nu e întâmplătoare. Rețeaua universitară solidă – UBB, UTCN, UMF, USAMV – a ținut orașul pe linia de flotație în anii grei ai deindustrializării, iar parcurile industriale TETAROM, apărute la începutul anilor 2000, au pus bazele pentru valul actual de investiții. Rezultatul e un județ care, potrivit rapoartelor Băncii Mondiale și ale MIPE, se numără printre liderii naționali la absorbția fondurilor europene – un avantaj pe care investitorii de calibru par să îl fi observat.
Sursă text și foto: Cluj Today — articolul original