Peste 20.000 de muncitori din afara Uniunii Europene lucrează în prezent în companiile din județul Cluj, într-o piață a muncii în care rata șomajului este de doar 1,5%. Cifra, comunicată marți, 20 octombrie 2026, arată cât de mult s-a schimbat în mai puțin de două decenii economia locală, care depinde tot mai mult de angajați veniți din Sri Lanka, India sau Filipine.
Șomajul aproape inexistent explică totul: angajatorii clujeni nu mai găsesc suficienți oameni în țară și recrutează din străinătate. Estimările din sursă arată că, în 2011, muncitorii non-UE erau o raritate, sub 1.000 de permise active, în timp ce în intervalul 2024-2026 numărul lor se situează între 18.000 și 22.000. Țările de proveniență s-au schimbat și ele: la început, Turcia, China sau Republica Moldova, apoi Vietnam, Nepal și Sri Lanka, iar acum Nepal, Sri Lanka, India, Filipine și Pakistan.
Se schimbă și profilul celor angajați. Dacă acum zece ani predominau muncitorii necalificați, specialiștii în piața muncii spun că firmele caută acum oameni cu pregătire în HoReCa, instalații sau electronică. Îi găsim pe șantiere, în fabrici, în depozitele de logistică și în serviciile de livrare, mai ales în Cluj-Napoca și în comunele din jur, de la Florești la Apahida, Jucu sau Baciu.
Cauzele sunt cumulate. Boom-ul imobiliar și marile șantiere publice au creat o cerere pe care forța de muncă locală nu o poate acoperi, extinderea parcurilor industriale a cerut mii de lucrători în plus, iar o parte dintre cei calificați au plecat spre Europa Occidentală. La asta se adaugă refuzul generațiilor tinere de a accepta joburi slab calificate sau solicitante fizic. Firmele de construcții au fost primele care au recrutat organizat din Asia.
Integrarea nu merge însă de la sine. Problemele de comunicare și diferențele culturale îîngreunează uneori munca în echipe mixte, iar autoritățile au constatat dificultăți. Din acest motiv, Zona Metropolitană Cluj a intrat într-o rețea europeană dedicată integrării acestor oameni, a explicat reprezentanta instituției, Ioana Bozan. Avocatul Romulus Luca a spus că, în ultimii ani, România și-a adaptat cadrul legal la noua realitate.
Sursă text și foto: Cluj Insider — articolul original