Peste 110.000 de elevi din județul Cluj au în spate o structură de Siguranță Școlară formată din doar cinci polițiști, deși schema Inspectoratului de Poliție Județean prevede șase posturi. Biroul nu instrumentează dosare penale și, potrivit propriei conduceri, primește sesizări rar, într-un moment în care România discută despre violența din școli după atacul cu cuțitul de la Bistrița și agresiunile cu armă albă de la Pitești.
Șefa Biroului Siguranță Școlară din cadrul IPJ Cluj, Meda Voivod, descrie o activitate construită în principal pe prevenție: primirea informațiilor din școli și trimiterea cazurilor către structurile cu atribuții de cercetare, inclusiv când e vorba de suspiciuni legate de droguri. Întrebată cât de des este sesizată structura, ea a recunoscut că frecvența nu e mare. „Nu pot să vă spun că am avut semnalări foarte frecvente. Aș putea să le număr câte au fost în decursul timpului. Deci nu vă imaginați că este o frecvență, nu știu, săptămânală sau de câteva ori pe săptămână, dar de fiecare dată când ne este semnalată o situație, noi luăm act și anunțăm mai departe structurile competente”, a spus ea.
Cifre concrete nu au venit, însă: nici numărul sesizărilor, nici un bilanț al situațiilor verificate, nici rezultatele intervențiilor. Lipsa lor face greu de evaluat ce schimbă, în practică, munca biroului și câte situații de risc sunt depistate înainte să degenereze în incidente.
Voivod susține că polițiștii sunt prezenți în școli în fiecare zi lucrătoare, de luni până vineri, cu activități pe teme precum consumul de droguri, violența, bullying-ul sau traficul de persoane. „Tematicile sunt diverse în funcție de nevoie”, a explicat ea. Aritmetica pune însă o limită evidentă: cinci oameni nu pot fi simultan în toate unitățile de învățământ din județ, așa că afirmația se poate referi cel mult la o prezență rotativă, nu la una permanentă.
Miza depășește organigrama. Cazurile grave din țară arată că un copil care ajunge să atace un coleg sau un profesor cu o armă este, de regulă, la capătul unui drum în care semnele au existat. Un birou care așteaptă sesizări și le redirecționează mai departe poate fi util, dar nu răspunde singur la întrebarea dacă prevenția funcționează. Pentru Cluj, unde numărul elevilor e mare, răspunsul depinde de personal, de dovezi măsurabile ale impactului și de felul în care școlile, poliția și celelalte instituții își trec informațiile mai departe.
Sursă text și foto: Ziarul Clujean — articolul original